Am fost in Bruxelles de doua ori.

Prima data in urma cu trei ani. Primul meu drum cu trenul prin Europa. Drumul a fost cu peripetii. In Romania ploua si sa-u inchis niste linii. Am plecat cu vreo deua ore intirziere. Aveam de schimbat, prima data la Viena, unde aveam peste o ora intre trenuri. Urmatoarele schimbari urma sa le fac in cam 10-15 minute de fiecare. Singurul oras pentru care nu eram ingrijorata, era Viena. Numai ca la VIena am pierdut legatura….

Mi s-a oferit imediat solutia de a merge pina la Nuremberg cu acelasi vagon iar cind am intrat in Germania o domnisorica controloare mi-a adus un plan de calatorie cu trenurile pe caer le aveam de schimbat si unde. N-am avut nici o problema sa ma mut dintr-n tren in altul. Numai ca, pe masura ce treceam dintr-unul in altul am coborit de la ICE la trenuri locale, in care confortul era departe de a fi acelasi. Dupa 36 de ore am ajuns.

Bruxelul este un fel de Timisoara mai mare. Aceeasi atmosfera. Numai oamenii sint mai pestriti. Si, daca vrei sa cumperi cartofi sau piine dupa ora 17, n-ai de unde. Toate magazinele gen bacanie sint inchise. Se deschid cofetariile, cafenelele, restaurantele….In locuri anterior cu alta destinatie.

Desper romani stiu ca sint concetatenii lui Hagi. Si cam atit.

in rest sunt amabili si calmi.

Asa erau prima data cind i-am vazit.

La doi ani dupa aceea, cind i-am vazut a doua oara, situatia parea mai tensionata. Se simtea criza incipeinta.

Anul acesa nu m-am mai dus. O prietena care a fost mi-a spus ca se simta tare rau CRIZA economica internationala.