Despre circulaţia apei între capilar şi ţesut Joi, Noi 27 2008 

Dorgma de bază a fiziologiei schimburilor lichidiene dintre vas şi ţesut spune că, forţele implicate sunt presiunea hidrostatică şi cea coloid osmotică iar bariera capilară se comportă pur şi simplu ca o membrană semipermeabilă. Ea permite circulaţia moleculelor de apă dar nu şi pe cea a moleculelor mai mari.

A fost construit şi un model matematic care să descrie fenomenul şi să explice formarea diferitelor tipuri de edeme (cardiac, renal, hipoproteic, endocrin) denumite şi dupa presupusul mecanism implicat (edem predominent hidrostatic, edem hipoproteic…)

Datele recente nu ne mai permit utilizarea numai a acestei interpretari.

In primul rand, celulele endoteliale care tapetează interiorul tuturor vaselor sanguine sunt, la rândul lor, tapetate pe versantul intraluminal de o structură complexă de glicoproteine ancorate la respectiva membrană, structură cunoscută sub numele de „glicocalix„.

Glicocalixul are, printre altele, capacitatea de a masca o parte dintre receptorii situati pe membrana celulară. Printre acestia se numară si proteinele de adeziune intercelulară dintre endotelui şi leucocite. Distrugerea învelişului de glicocalix poate fi produsă de expunere la: citokine, enzime sau la fenomenul ischemie/reprfuzie.

După alterarea glicocalixului, expunerea moleculelor de adeziune interceluară duce la alipirea leucocitelor la membrana celulelor endoteliale, migrarea lor către ţesut şi activarea lor, cu declanşarea locală a procesului inflamator şi modificarea consecutivă a permebilităţii capilare. Ca urmare, membrana capilară este penetrată atât de molecule de cristaloizi cât şi de molecule de coloizi.

Biocenoza intestinală Vineri, Noi 21 2008 

Prin tehnica modernă a hibridării ADN s-au identificat circa 3 500 de speciii şi varietăti de germeni  in materiile  fecale.

După administrarea unui antibiotic (studiul a fost realizat cu ciprofloxacină) la majoritatea pacientilor s-a constat o reducere cu 30% a numărului de specii si varietati de bacterii identificate. Au existat şi situaţii în care acesta s-a redus mult mai mult.

Refacera începe cam la 4 săptămîni dar nici dupa 6 luni, structura numerică a gemenilor identificaţi nu mai este identica cu cea de dinaintea tratamentului. Este de menţionat faptul că respectiva modificare este complet asimptomatică.

Rolul bacteriilor intestinale

– nutriţie

– dezvoltare

– metabolism

– rezistenţa la germeni patogeni

– reglarea ăspunsului imun…

18.11.2008 Ziua europeană a vigilenţei în terapia cu antibiotice Marți, Noi 18 2008 

The first-ever European Antibiotic Awareness Day will take place across Europe on 18 November 2008. European Antibiotic Awareness Day will be an annually recurring event that will raise awareness about the risks associated with inappropriate use of antibiotics and how to take antibiotics responsibly. European Antibiotic Awareness Day will set focus specifically on the need for everybody to stop any unnecessary use of antibiotics.
European Antibiotic Awareness Day is a European health initiative in close collaboration with the World Health Organization, as well as many other relevant representative stakeholder groups such as health professionals and scientists. All public authorities, healthcare professionals, child care professionals and social workers as well as private organisations, families and individuals are encouraged to take part in the initiative and to launch their own activities or discussions on responsible use of antibiotics on European Antibiotic Awareness Day.

More info

Scleroza multiplă (MS) Vineri, Noi 14 2008 

Scleroza multiplă pune probleme serioase atât de înţelegere a fiziopatologiei cât şi de tratament. Printre puţinele posibilităţi terapeutice se numără corticoterapia (în acut) si interferonul (cu scop preventiv pentru recăderi)

Un articol recent    http://www.jci.org/articles/view/36532  discută câteva abordări interesante din punct de vedere FP si terapeutic.

1. La nivel cerebral, diferitele forme de inflamaţie au manifestare locală diferită cu mediatie citokinică specifică.

2. Se  ştie precis, în acest moment că:

  • a. Intreferonul gamma, produs şi de limfocitele Th1 exacerbează evoluţia MS
  • b. Interferonul beta are efecte benefice, dar nu sitematic
  • c. Blocarea TNF alfa are efect stric defavorabil.

3. În leziunile de MS s-au identificat  ca mediatori ai inflamaţiei IL-6, IL-17 şi interferonul gamma (INF-gamma)

Pe celulele endoteliale ale barierie hemato-encefaclice s-au identificat receptori pentru IL-17 şi IL-22. Stimularea acestor receptori duce la eliberarea de granizym-B care induce apoptoză neuronală.

IL-17 este produs şi eliberat de către limfocitele Th17 identificate perivascular în zonele afectate posibil şi de astrocite şi oligodendroglii în care a fost identificat IL-17 mARN.

4. Linia limfocitară Th1 participă la apărarea de tip imun celular a mucoaselor si tegumentului. Ea produce mediatori ca interferon-ul gamma si TNF-ul alfa.

Linia limfocitară Th17 participa la imnuitatea sistemică antibacteriană şi  la generarea de boli autoimune . Ea produce IL-17.

Lifocite Th = limfocite T hellper.

Posibil vaccin pentru malarie Marți, Noi 11 2008 

Malaria este o bola generata de un parazit care-si completeaza evolutia in organismul mamiferelor.

In Romania boala a fost endemica pana prin 1960 cand, prin eradicarea transmitatorului (tantatul anofel) s-a ajuns la cvasi-eradicarea ei.

Malaria continua sa faca ravagii in alte parti ale lumii. Una dintre cele mai afectate, este Africa, unde, mor zilnic 2 000 de copii din aceasta cauza.

Nimic nu poate garanta nereaparitia tantarului anofel in tara noastra.

Numai ca acum, malaria are forme rezitente la trataemtul disponibil. Tratament care nu a evoluat prea mut. In afara de chinina si cateva derivate active, exista putine medicmnet eficace

Enumeram in ordine alfabetica

– Amodiachina

– Chinina

– Clorochina si derivate (hidroclorochina, hidroticlorochina)

– Daraprime

– Fanosil (cu efect limitat)

– Mepacrin

– Primachinul

Recent sa- nacut speranta realizarii un vaccin antimalaric. Elemantu cheie al demersului este identificarea proteinelo specifice diferitelor stadii de dezvoltare ale parazitului. Unele dintre aceste, din stadiul de dezvoltare de la nivelul ficatului uman, si anume acela de sprozit, ar putea fi folosite in acest scop.

Miopatia Duchenne Luni, Noi 10 2008 

Acesta este un prim articol din ceea ce vreau sa devina acest blog.

Un blog despre noutati in biologie, fizica si chimie.

Miopatia Duchenne este o boala degenerativa a musculara cu transmitere genetica „X”-linkata.

Boala o fac baietii si o transmit femeile. Exista doua variante : forma benigna, cu debut la varsta de adult si forma maligna cu debut la varsta copilariei mici (forma, care, de obicei, nu permite atingerea varstei adulte).

Cauza este o mutatie genetica localizata pe unul dintre cromozomii „X” care duce la sinteza de proteine musculare de proasta calitate. In timp, muschii sunt inlocuiti de tesut fibros, individul nu mai reuseste sa se miste si moare prin insuficienta respiratorie de origine musculara.

Ultimii ani au adus mari descoperiri in tratamentul bolii, una dintre acestea fiind posibilitatea terapiei genice. Introducerea unui factor in genomul bolnav, care sa refaca posibilitatea sintezei proteinelor musculare normale.

PTC 124 este factorul minune care, se pare, se poate administra si oral si, posibil sa fie deja disponibil pentru terapia clinica.

Linkul de mai jos da informatii utile celor interesati.

http://biosingularity.wordpress.com/2007/04/22/remarkable-advance-in-muscle-restoration-in-an-animal-model-of-duchenne-muscular-dystrophy/

George Emil Pallade Joi, Noi 6 2008 

Pe 8 octombrie 2008, În vârstă de 95 de ani, a murit un mare român, stabilit din 1945 in SUA.

În tevatura evenimentelor politice, dispariţia sa a rămas putin sesizată de mass media.  Lumea blogistica i-a trecut cu vederea dispariţia. Numai presa scisă l-a amintit. Nu tin minte ca, lumea medicală, care-i este atât de îndatorată, să-i fie dedicat prea mute manifestări….

Am găsit o notificare într-un jurnal de biologie celulară.  Cineva ( un domn de seamă  în lumea ştiinţifica din domeniul biologiei celulare ) îi facea un necrolog  elogios. Ţara lui de origine, cea din care şi-a tras rădăcinile  a reuşit câteva  menţionări în presa scisă.  Televiziunile  şi radioul,  n-au men-ionat aproape nimic…

Pallade a fost singurul cercetător de origine româna care a primit vreodată premuli Nobel…