Despre somn. Marți, Iun 30 2009 

Figueroa-Ramos, ICM, 35/5/2009

Somnul este o stare fiziologică complexă şi dinamică necesară vieţii.

Organizare

  • – tipuri de somn
  • – stadii de somn
  • –  cicli

În mod normal este descris somnul NREM şi somnul REM (rapide eyes mouvment) care survin în cicli succesivi.

Fiecare perioadă de somn este alcătuită din 4-6 cicli cu o durată de 90-110 minute în care se progresează de la somn superficial la somn profund.

Stadiul NREM

Are mai multe substadii : I, II, SWS (slow wawe sleep)
Stadiu I

  • EEG cu unde rapide
  • Caracteristici unde : Voltaj redus, frecveaţă mixtă
  • % din timpul total de somn 2-5

Stadiu II

  • EEG cu unde rapide şi lente
  • Caracteristici unde : Intremitent sleepspindles  si complexe K
  • % din timpul total de somn  45-55

SWS

  • EEG cu unde lente
  • Caracteristici unde: unde lente delta
  • % din timpul total de somn  15-20

Modificări fiziologice comune tuturor substadiilor NREM

  • FSC scade în st. I şi II şi scade în SWS
    Eliberare de GH şi inhibarea eliberarii de corticosteroizi si CA (SWS)
    Scade frecvenţa cardiacă, respiratorie, TA
    Creşte presiunea în artera pulmonară
    Scade output-ul cardiac
    Scade temperatura creierului
    Pragul de trezire creşte între stadii

Comportament comun tuturor substadiilor

  • Mişcări ale membrelor inferioare
    Schimbarea poziţiei
    Vorbit
    Mers în somn
    Vise (la începutul somnului şi în stadiul II)

Stadiul REM
EEG cu unde rapide

  • Caracteristici unde :  Amplitudine mică, frecvenţă mare
  • % din timpul total de somn  20-25

Fiziologie

  • FSC creşte
  • Cresc frecvenţele anterioare şi apar neregularităţi
    Creşte temperatura cerebrală
    Modificări pupilare
    Prag înalt de trezire

Comportament

  • Atonie musculară
    Tresăriri musculare
    Mişcări oculare rapide
    Vise

Mecanismlele somnului

Structuri nervoase implicate

  • – SRAA (sistemul reticulat activator ascendent), ARAS (ascending reticular activating system)
  • – structuri ale „The basal forebrain” (aici) şi ariile laterale ale hipotalamusului

Structurile de mai sus sînt responsabile atît pentru somn, cît şi pentru veghe

  • – nucelul ventrolateral şi cel preoptic al hipotalamusului  (VLPO), responsabil numai pentru începutul somnului

Mecanismul „flip-flop switch” pentru reglarea ciclurilor veghe-somn

1. Sistemele ARAS şi VLPO se inhibă reciproc

2. Starea de veghe necesită activarea „wakefulness-promoting neurons” din ARAS şi inhibarea neuronilor din VLPO

3. Starea de somn necesită inhibarea  „wakefulness-promoting neurons” din ARAS şi activarea neuronilor din VLPO

A. Mecanismul  „flip-flop switch” este controlat de OREXIN (HYPOCRETIN)

  • – substanţă generată în hipotalamusul lateral
  • – are structură polipeptidică
  • – are efect de menţinere a stării de veghe prin astimularea activităţii ARAS
  • – activarea VLPO duce la inhibarea neuronilor neuroaminergici şi orexinergici cu instalarea stării de somn.

B. Procesul S . The homeostatic drive for Sleep

  • – Noţiunea de acumulare de deficit de somn
  • – Se presupune că există  acumulare a unei anumite substanţ care se realizază în timpul perioadelor lungi de stare de veghe.
  • – Acumularea respectivei substanţe duce  la activarea sitemului neuronal VLPO şi inhibarea celui ARAS şi se declanşează starea de somn.
  • – Se consideră că respectiva substanţă este ATP-ul care se acumulează în „basal forebrain”.

C. Procesul C. Ritmul circadian.

Este reglat de nucelul suprachiasmatic al hipotalamusului.

Activarea acestuia este modulată de aferenţe de la:

  • – celulele ganglionare retiniene
  • – galnda pineală
  • – ARAS
  • – proiecţiile corticale indirecte prin ARAS şi VLPO

Nucelul suprachiasmatic  este implicat în producerea melatoninei în glanda pineală care, la rîndul ei, este implicată în reglarea ritmului veghe somn.

Anunțuri

Stadiile somnului Marți, Iun 30 2009 

somn

Citokine, apoptoză, markeri de moarte celulară… Sâmbătă, Iun 20 2009 

Nu degeaba bat cîmpii cu amănumtele din acest sit despre informaţiile de biologie celulară de ultimă oră. Alţii, chiar le folosesc în clinica umană.

Un articol interesant aici cu un studiu uman în domeniul sepsisului, la care mortalitatea chiar în lumea bună continuă să se situeze între 40-70%

Paracetamolul Sâmbătă, Iun 20 2009 

Ia te uită ce am găsit în ultimul număr din CC:

Owing to the wide availability of acetaminophen, intentional and unintentional overdoses are one of the leading causes of liver failure in the world.

Ceea ce, după umila mea părere, este mult mai grav decît posibila agranulocitoză, arareori dovedită, la metamitzol…

Asta în atenţia celor care, din motive strict comerciale, promovează perfalganul şi blamează algocalminul….

Să vedem dacă se ia link-ul….  paracetamol, acetaminophen

Folosirea antibioticelor- evaluare a modalităţii Vineri, Iun 19 2009 

2003

După revederea sitematică a antibioterapiei în zone largi de folosire s-a ajuns la concluzia că:

Există puţine dovezi care să suţină imbunătăţirea în timp a folosirii antibioticelor.

Biocenoza intestinală Vineri, Iun 19 2009 

Tubul digestiv al adultului este populat cu germeni.

Localizare

  • – colon
  • – cavitatea bucală
  • – faringe
  • – esofag

Ppopulaţia bacteriană este extrem de numeroasă

  • Numărul de indivizi este sufucient de mare (de ordinul miilor de miliarde) pentru a se pune în evidenţă acţiunea unor factori de presiune de selecţie.
  • Rata de multiplicare este sufcient de mare iar durata de viaţă suficient de mică pentru ca apariţia efectul factorilor de presiune de selecţie să fie pus în evidenţă.

Există o organizare terirotială extrem de bine pusă la punct

ex. structura bacteriană de la nivelul gingiei din jurul colului dentar. La acest nivel, germenii diverselor specii se dezvoltă bine structurat, în cercuri concentrice. Ruperea aceste organizări este urmată de apariţia infecţiilor locale.

Există o organizare structurală a populaţiilor extrem de bine pusă la punct ca

  • – număr mare de specii.

Tratamentul cu antibiotice reduce drastic variabilitatea acestora. Refacerea variabilităţii lor nu este completă la 6 luni de la întraruperea antibioterapiei.

  • – număr de indivizi pe specie.
  • – număr de variaţii ale aceleiaşi specii

Ruperea acestui echilibru este urmată de apariţia şi manifestarea dismicrobiilor intestinale cu forma maximă, aceea a populării cu germeni patogeni

Factori care reglează comportamentul florei microbiene intestinale

  • – inhibiţia competitivă a creşterii microbiene prin căile de semnalizare intra şi interspecie
  • – calitatea barierei de mucus intestinal şia epiteliului intestinal
  • – calitatea barierei imunitare intestinale (componenta celualră, compenenta umorală)

Prebiotice = ingrediente alimentare nedigestibile care au rol de modulare a activităţii şi dezvoltării germenilor în tubulm digestiv

Probiotice = supliment digestiv cu corpi microbieni vii

Sinbiotice = asocierea unui probiotic cu un prebiotic

O formulă de sinbiotic (Synbiotic 2 000 FORTE)

a. Probiotic

  • – Pediococus Pentosaceus
  • – Leuconostoc Mesenteriodes
  • – Lactobacillus Paracasei
  • – Lactobacilus Plantarum

b Prebiotic

  • – Betaglucan
  • – Inulină
  • – Pectină
  • – Resistan strach

Viroze respiratorii Miercuri, Iun 17 2009 

aici găsiţi o prezentare generală a perioadelor de incubaţie pentru o serie de viroze respiratorii….

Irinel Marți, Iun 16 2009 

Aş fi vrut să adaug la blogrroll Critical Care, numai că am uitat din nou paşii.

Aştept depanarea.

Orhidee în flora spontană a Reşiţei Miercuri, Iun 10 2009 

Este vorba de o  micuţă orhidee descoperită pe dealurile Reşiţei

Despre H2S Marți, Iun 9 2009 

Despre hidrogenul sulfurat aici

Panspermia Luni, Iun 8 2009 

Originea vieţii pe pămînt… (aici).

Există, după cîte ştim două abordări. Cea creaţionistă şi cea evoluţionistă. O presupunere necreaţionistă se referă la apariţia vieţii PE pămînt, prin geneză locală. O a doua ipoteză tot necreaţionistă se referă la însămînţarea pămîntului cu germeni veniţi din spaţiu, „călare” pe meteoriţi.

După informaţiile mele, problema nu a fost tranşată. La adresa de mai sus, autorul are convingerea că a doua ipoteză este realistă.

Dintre cunoştinţele mele, o persoană a calculat timpul necesar de aşteptare pentru ca să apară din întîmplare cel mai simplu text genetic cunoscut (prin 1985).  Depăşea semnificativ vîrsta, estimată atunci, a pămîntului.

O poveste cu un membru fantomă supranumerar Vineri, Iun 5 2009 

Poveste o găsiţi aici.

De obicei membrele fantomă sînt integrate în schema corporală normală a individului. Sindromul se manifestă după amputarea unui membru suferind, dureros. Deşi membrul a fost înlăturat, durerea continuă să existe. Explicaţia rezidă în fenomenul de „plasticitate” a sistemului nervos.

Hidrogenul sulfurat 2 Vineri, Iun 5 2009 

Informaţii obţinute pe modele experimentale

1. Un studiu cu 80ppm rozătoare

Reducerea frecvenţei respiratorii şi cardiace, a preluării de O2  (VO2), a producerii de CO2. Concomitent scade temperatura cu circa 2 grade Celsius. Ca urmare se ajunge la reducerea output-ului cardiac (CO) cu bradicardie cu menţinerea constantă a volumului bătaie şi a tensiunii arteriale.

2. Un studiu cu 100ppm  rozătoare

S-a constatat reducerea CO numai la hipotermici dar nu şi la normotermici.

3. Un studiu cu 150 ppm pentru 20 de minute a prelungit supravieţuirea la 5% O2

4. Inhalarea timp de 2 zile de H2S după modelul cu ischemie reperfuzie cerebrală şi hipotermie moderată a dus la reducerea dimensiunii infarctului cerebral şi limitarea suferinţei neurologice.

5. Protecţia faţă de hemoragia letală se manifesta atît la administrarea inhlatorie (H2S) cît şi la cea iv (Na2S sau NaHS).

În concluzie :

A. H2S protejează faţă de ischemie următoarele organe

  • – ficat
  • – plămîn
  • – rinichi
  • – cord.

B. Mecanismul implicat este limitarea activării căilor

  • – p30
  • – MAPK
  • – JNK
  • – NF-kB.

După Szabo, C. YICEM 2009

Licu, evoluţie, 3 Miercuri, Iun 3 2009 

A 17 zi după reintervenţie.
A doua fistulă de anastomoză pre să se fi închis. Tranzit reluat pentu materii fecale şi gaze. Astăzi este prima zi în care a avut scaun aproape de normal.
Se menţine destul de dispneic. Respiră cu totalitatea musculaturii respiratorii. Oboseşte cînd vorbeşte. Nutriţia este, încă, predominent parenterală. Cam refuză alimentaţia orală. Se plînge de greaţa la mai tot ce bagă în gură. Avînd în vedere fistula şi posibilitatea de avoluţie fatală, i s-a dat cam cea a vrut să înghită, fără să se mai insiste pe ceva anume. Şi acum refuză mîncarea adevărată.
Insistăm.
S-a revenit la o parte din medicaţia lui orală. În dimineaţa asta era moderat tahicardic (100).
Plaga abdominală cicatrizează, lent, dar cicatrizează şi este curată.
Să vedem…
Ce este de reţinut din acest caz

1. Anemia feriprivă a bătrînului, mai degrabă ascunde un neoplasm decît are altă cauză.
2. Orice anemie la orice vîrstă TREBUIE diagnosticată etiologic.
3. Cu cît ne îndepărtam mai mult de momentul identificării starii de anemie, chiar dacă ulterior conduita terapeutică este corectă, creşte posibilitatea de aparitie a unor complicaţii majore, care pot fi fatale.
4. Este extrem de posibil ca, explicaţia acestor fenomene să se găsească în apoptoza masivă a sistemului limfocitar intestinal indus de inflamaţia cronică secundară procesului tumoral.
5. Menţinerea contactului permanent cu actualităţile biologice este benefică atît pentru medic, cît şi pentru pacient, dar şi pentru societate.

6. NU este niciodată inutil să citeşti….

Hidrogenul sulfurat Luni, Iun 1 2009 

Alaturi de NO si CO este considerat „the third endogenous gaseous transmitter”.

Este o moleculă de semnalizare pentru

  • – sistemul cardiovascular
  • – inflamaţie
  • – sistemul nervos

Origine

  • – L cisteină
  • – enzime implicate : cystathionine beta synthase (CBS) şi cyistathionine gamma lactase (CSE)
  • – cofactor enzimatic  : vit B6

Reacţia are loc în spaţiul extracelular.

Are caracter marcat lipofil ( ca şi CO şi NO)şi traversează uşor membrana celulară fără să necesite transportor specific.

Este rapid degradat în diferitele ţesuturi rezultînd : tiosulfat, sulfat şi sulfit.

  • Căile de degradare sînt multiple.

Ca şi CO şi NO  se leagă de hemoglobină.

Concentraţiile  mici, fiziologice (micromoli) au efect citoprotectiv (antinecrotic şi antiapoptotic) .

Concentraţiile mari (milimoli) au efect citotoxic

  • – generează radicali liberi
  • – duc la depleţie de glutation (GHS)
  • – eliberează ferul intracelular
  • – activează apoptoza pe cale extrinsecă a „death receptors” sau intrinsecă.

H2S inhibă citocrom C oxidaza şi induce fenomenul denumit „suspended animation”.

O stare asemănătoare hibernării care se caracterizează printr-o reducere marcată şi reversibilă a consumului celular de energie. Se manifestă la speciile care NU hibernează. Are funcţie biologică de supravieţuire în condiţii extreme de temperatură şi lipsă importantă de oxigen.

În concluzie, H2S poate fi considerat un modulator endogen al activităţii mitocondriale şi al consumului de oxigen celular.

  • După Szabo, C. YICEM 2009