I. Clasificarea șocului

A. Weil și Schubin 1971

  • – Șoc hipovolemic
  • – Șoc cardiogen
  • – Șoc obstructiv
  • – Șoc distributiv

Primele trei forme merg cu reducerea CO

Ultimul tip nu are reducere CO. Din acesta din urmă tip face parte și șocul septic.

B. Litarczek  și Tulbure 1975-1980

  • – Șoc hipodinamic – CO scĂzut, VSCE redus, vasoconstricție periferică
  • – Șoc hiperdinamic – CO crescut, VSCE crescut, vasodilatație periferică
  • – Șoc colapsoid – CO scăzut, VSCE scăzut dar VST constant, marcată vasodilatație periferică

Șocurile nedistributive, respectiv șocul hipodinamic, se corectează prin corectarea macrocirculației, care duce la corectarea microcirculației.

II. Șocul septic

Șocul septic face parte dintre șocurile distributive, după clasificarea A, și din cele hiperdinamice după clasificarea B.

El are drept caracteristici:

  • – CO nomal sau mărit deși afectarea cardiacă (cardiomiopatia septică) este prezentă în 50%-100% din cazuri
  • – tulburări severe primitive la nivelul microcirculației
  • – șuntarea periferiei capilare
  • – acidoza lactica severă (care traduce tulburarea microcirculatorie)
  • – disfuncție progresivă multiplă de organe

Mortalitatea în șocul septic  continuă să se situeze de mai bine de 60 de ani la 50%. El reprezintă cea mai frecventă cauză de internare în ATI, cea mai  frecventă  boala tip „ctitically ill”.

Prin corectarea macrocirculatiei (hemodinamica) NU se corectează tulburările din microcirculație. De aici și problemele serioase pe care le pune clinica din perspectiva monitorizării și a țintelor terapeutice. Problemele par să aibă o soluție în tehnicile noi de monitorizare a microcirculației : OPS, SDF.

A. Microcirculația normală

Rol

  • – transportul oxigenului și nutrienților către țesuturi și preluarea de la țesuturi a produșilor de degradare
  • – asigurarea funcției imunologice normale
  • – transportul medicației către țesutul țintă (în timpul tratamentului)

Rețeaua microcirculației

  • – vasele cu diametru mai mic de 100microni
  • – este alcătuită din unitățile microcirculatorii : arteriole, capilare (care numără 1 000 000 000) ,venule
  • – suprafața CE este de 0,5 km pătrați
  • – aici are loc schimbul de oxigen cu țesutul

Componentele celulare  ale  microcirculației

a. – CE

Aceasta are rolul cheie în funcționarea microcirculației.

Participă la reglarea fluxului sanguin tisular (FST)

Controlează coagularea

Controlează funcția imună

Eliberează NO ca răspuns la „shear stress” și, posibil, la hipoxie.

Funcția NO

  • – relaxează m.neted în arteriolele proximale
  • – reglează deformabilitatea L, Htii
  • – reglează interrelația dintre celulele sanguine și CE (adeziunea și agregarea)
  • – reglează volumul sanguin prin creșterea permeabilității vasculare în endotexinemie

b.- Mușchiul neted arteriolar

b. – Elementele figurate ale sîngelui

Aici un alt material cu aceeasi tema.

Anunțuri