The filtrated load of glucose = glicemia  x  rata filtratului glomerular.

Pina la valaorea de 200mg% a glicemiei reabsorbtia glucozei este o functie liniara. Intre 200 si 250 functia scade  exponential in asa fel incit la 250mg% intreaga gapacitate de reabsorbtie a gucozei este epuizata. La glicemii mai mari de 250 apare glucozurie. Trecerea dintre portiunea liniara si cea exponentiala a graficului reabsorbtiei nu este brutala ci se face gradat. Aceasta trecere gradata se numeste „splay” si se ecplica prin neomogenitatea functionala deferirilor neuroni care au Tmax diferite.

Transportul maxim (Tmax) la individul normal  este de 375mg/min

Potentialul terapeutic al inhibarii SGLTs in DZtip2

Pacientii cu DZ tip2 necontrolat prezinta urmatoarele caracteristici functionale

  • 1. Tmax este depasit iar transportorii SGLT sint saturati, ca urmare apare glucozurie care creste paralel cu glicemia.
  • 2. Ei au un numar crescut de transportori SGLT2 si GLUT2 fata de indivizii normali
  • 3. Au semne de glucotoxicitate care se manifesta prin:

– agravarea deficituli relativ de insulina

– cresterea rezistentei la insulina

– patologie microvasculara la nivel cu suferinta de tip neuropatie, nefropatie, retinopatie

– parologie macrovasculara cu fenomene cardiace, cerebrale si arterita periferica

  • 4. Se instaleaza glucozuria
  • 5. Se manifesta poliuria si, secundar acesteia, apar semne de dehidratare cu hiportonie plasmatica (osmolaritatea plasmatica se calculeaza din suma urmatorilor parematri : Na, uree, glucoza).

Mai exista si notiune de hiperosmolaritate efectiva in calculul careia

se omite ureea care circula liber atit in spatiul sau velumul intracelular cit si in cae extracelular.

Blocarea SGLT2 duce la urmatoarele fenomene:

  • -corectarea glicemiei

S-a vazut ca numai coreactarea glicemiei imbunatateste deficitul realtiv de insulina si redreseaza rezistenta la insulina, inlatura fenomenele de glucotoxicitate

  • – nu se inregistreaza hipoglicemii severe
  • – cresterea glucozuriei

Efectele secundare ale glucozuriei crescute

  • – infectii urinare nesemninicativ crescute fata de martorii sanatosi
  • – micoze genitourinare crescute semnificativ fata de martori
  • – deshidratare moderata prin cresterea volumului urinar cu circa 400-600 ml.

Glcozuria familiala idiopatica. Observatii

  • Este o boala care se caracterizeaza prin lipsa la nivelul TCP segmentul S1 a SGLT2.
  • Deficitul este singular. El nu se insoteste de alte manifestari.
  • Glicozuuria este cu valori cuprinse inte 10 si 120 g/zi
  • Glicemiile sint normale atit a jeun cit si postprandial.
  • Testele de toleranta la incarcarea cu glucoza sint noemale.
  • Nu exista semne de disfunctie renala sau de alta natura.
  • Supravietuirea este normala.

Molecule  care functioneaza ca inhibitori de SGLT

1. Phlorizin

Izolat in 1835 din radacina de mar.

Este inhibitor nespecific.

A permis normalizarea glicemeie experimental la soarece.

A permis punerea in evidenta a benficiilor normalizarii glicemiei care se definesc in termeni de reveresare a rezistentei la insulina si  a deficituli relativ de insulina cae sint specifice glucotoxicitatii.

Efecte secundare

  • – blocarea SGLT1 cu localizare intestinala este urmata de malabsorbtia glucozei si galctozei care duce la manifestari diareice
  • – blocheaza tranportul facilitat prin intermrdiul GLUT 1 lanivel intestinal care induce, de asemnea diaree.

2. Alte molecule de viitor

  • – T-1095
  • – Sergliflozin
  • – Remogliflozin
  • – Dapagliflozin
  • – Canagliflozin
  • – BI-10 773
  • -BI-44 847
Anunțuri