ALI/ARDS sau plaminul de soc-4- Miercuri, Sep 29 2010 

4. Mediatorii derivati din lipide

a.    Nivelele de eicosanoizi coreleaza cu ALI/ARDS in modlele experimentale. Este de inteles, caci eicosanoizii interfera cu: tonusul vascular, permeabilitatea vasculara si activarea plachetelor (trombocitelor). Interactiunile dintre ei (eicosanoizii) sint complexe iar rezultatul final este impredictibil (in acest moment).  Acesta, in fucntie de context, este fie proinflamator, fie antiinflamator.

b.   PAF un fosfolipid potent care activeaza si mediaza o serie de functii leucocitare, plachetare dar si inflamatia si anafilaxia.

Platelet-activating factor= PAF sau

PAF-acether = AGEPC (acetyl-glyceryl-ether-phosphorylcholine)

  • – creste activarea trombocitara
  • – creste atractia leucocitara
  • – creste permeabilitatea capilara

Actioneaza partial prin sinteza de prostaglandine si de ceramide

Ceramide = lipide alcatuite din sfingozine si acizi grasi.

Intra in componenta membranelor celulare unde au functie structurala si

de semnalizare pentru proliferarea , diferentiere si apoptoza.

Inhibitor de receptor de PAF : lexipafant.

Experimental a fost promitator. In clinica umana s-a dovedit a fi fara beneficiu.

c. Ceramidele si alte sfingolipide

  • – importante in VILI
  • – regleaza apoptoza
  • – mentin integritatea jonctiunilor intercelulare

Metabolismul lor este controlat de sfingomielinaza acida.

  • – daca creste activitatea sfingomielinazei acide se inregistreaza nivel ridicat de ceramide. In ARDS acesta este constatat in plamin iar in sepsis el este gasit in circulatia sistemica. Nivelele respective coreleaza cu mortalitatea.
  • – daca scade activitatea sfingomielinazei acide se stabilizeaza surfactantul si atenueaza inflamatia pulmonara in vivo.
Anunțuri

ALI/ARDS sau plaminul de soc-3- Marți, Sep 28 2010 

2.Rolul factorilor de coagulare

In plaminul lezat  se gaseste fibrina intraalveolar.

Mediatorii proinflamatori stimuleaza expresia factorului tisular (ceea ce se traduce clinic prin stimularea coagularii), supreseaza proteina C activata (APC), induc secretia trombomodulinei (thrombomodulin aici) si PAI-1 (plasminogen activator inhibitor-1).

In ARDS exista nivele crescute (local si sitemic) de PAI-1 care coreleaza cu evolutia.

VM cu volume curente mari induce aceleasi tulburari de coagulare ca cele mentionate mai sus. Acestea sint atenuate de modalitatile de ventilatie protectiva (cu volume curente mici). In acest context au fost identificate ca tinte terapeutice componentele circulatorii ale sistemului coagularii.

  • – Heparina s-a dovedit a avea beneficiu limitat.
  • – Inhibarea caii factorului tisular (cu tifacogin)  nu a fost eficienta la pacientii cu ALI si spsis
  • – APC, folosit de rutina in sepsisul sever, nu s-a dovedit nici el eficace
  • – Trombomodulina, cofactor important in formarea fibrinei si activarea preteinei C, are o relatie complexa cu suferinta pulmonara. In acest moment este evaluate ca o tinta  terapeutica potentiala

3.Rolul hormonilor

Angiotensina II (AT II)

  • –         Are rol in cresterea permeabilitatii vasculare prin producerea de eicosanoizi si factori de cestere ai endoteliului vascular dar si  si prin alterarea proteinelor citoscheletului
  • –         Creste migrarea celulara favorizind repararea tisulara prin cresterea adeziunii celulare

Citeva efecte ale AT II identificate pentru VALI

  • – Ventilati agresiva up-regleaza sitemul renina angiotensina cu cresterea exprimarii receptorilor pentru AT II
  • – Genotipul DD care codeaza enzima de conversie (ACE) mai agresiva este mai frecvent la pecientii care fac ARDS forma grava. La pacientii cu ARDS  prezenta genotipului DD este asociata cu creseterea semnificativa a mortalitaii.
  • – Pretratamentul cu inhibitor de enzima de conversie (captopril) sau antagonist de receptor al EC (losartan) atenueaza VILI in vivo.
  • -Varianta  ACE-2 este captopril responsiva si potenteaza fata de leziunea pulmonara.

In concluzie

  • – AT II circulanta poate fi un mediator al ALI/ARDS
  • – Impedimente :

Exista mai multi receptori AT II cu efecte contrarii: AT1alfa favorizeaza ARDS, AT2 protejeaza fata de ARDS

VCI ce este… Marți, Sep 28 2010 

In acest domeniui, VCI este prescurtare pentru vena cava inferioara.

Pret cateter peridural Luni, Sep 27 2010 

Pretul, nu ma intereseaza.

Roul lui este de discutat. Pentru cei care-l cauta pentru analgezie la nastere, este de discutat. Beneficiul este minim. In afara de fitele viitoarei mamici, este cit se poate de periculos. Si pentru mama si pentru fat.

Scumpi tatici, daca mamica este cu fite la nastere,

este bine sa invatati sa hraniti domniile voastre odorul,

sa-l spalati, schimbati, curatati, plimbati.

Este mult mai simplu decit sa asteptati de la consoarta.

In contextul nostru este obligatoriu (pentru siguranta mamei) sa aiba coagularea investigata, de preferat in ziua cu pricina. Coagulare inseamna: PT, INR, APTT, fibrinogen, trombocite.

Riscurile majore sint doua, pentru mama

1. Hematom subdural care, nerecunoscut, in maximum 8 ore duce la paralizie irecuperabila

2. Infectie locala (empiem subdural) care se poate manifesta la zile si chiar saptamini dupa procedura si se poate lasa tot cu paralizie a membrelor inferioare.

Riscul pentru copil este sa se blocheze nasterea, sa se sjunga la suferinta fetala  si sa fie nevoie de operatie cezariana in conditii de urgenta.

Daca femeia naste normal, fara fite (orice nastere doare) NU exista nici riscuri pentru ea si nici pentru copil, altele decit la orice nastere.

12.10.10

Rectificare in legtura cu pretul. Stiu ca in farmacia din reteaua deschisa de la Municipal se vinde o trusa cu de doua ori pretul cu care este luata de la distribuitori.

3.08.2011

O noutate pentru amatori.

Recent, o desteapta care a solicitat rahi-peri la cezariana la Medlife a avut placerea de a ramine paraplegica (adica nu mai misca picioarele…)

Aviz amatoarelor….
Up datare 25.062013
Dupa cite stiu, mai toate maternitatile au in dotare. Asa ca, nu mai este nevoie sa se cumpere…

ALI/ARDS sau plăminul de soc-2- Vineri, Sep 24 2010 

Mediatorii circulanți în VILI

1. Citokinele

  • – TNF alfa
  • – IL1
  • – IL6
  • – MIP2 (macrophage inflammatory protein 2) mai multe informații aici.
  • – preB-cell-colony enhancing factor

Ele au fost identificate experimental în VILI.Eliminarea lor prin mai multe metode a fost urmată de ameliorări.

Totuși, NU toate laboratoarele au obținut aceleași rezultate. Administrarea exogenă nu a dus la apariția simptomatologiei VILI.

În studiile clinice nu s-a reușit corelarea stării pulmonare cu nivelele de citokine circulante. De aceea se consideră că respectivele citokine sînt mai degrabă markeri de inflamație sau ai proceselor de reparație tisulară decît mediatori patogenici.

TNF-alfa

  1. Unul dintre cei mai importanți mediatori proinflamatori.
  2. Apare precoce în evoluția VILI.
  3. I s-a dovedit citotoxicitatea la valori mai mici decît cele decelabile în mod obișnuit.
  4. Acționează pe următorii receptori : p55 si p75 avînd efecte contrarii. Prin receptorul p55 induce edem pulmonar iar prin receptorul p75 protejează plămînul față de acesta.
  5. Pare să aibă efect diferit în funcție de concentrație.

Există o mare redundanță printre citokine.

Fiecare se leagă de mai mulți receptori prin care are efecte diferite.

Un același efect poate fi produs de mai multe citokine.

Relația dintre citokine și inflamație pe de-o parte dar și cea dintre diferitele citokine (atît pro- cît și antiinflamatorii) între ele este extrem de complexă și neliniară. De aceea, inhibarea acestora are efecte multiple și nepredictibile.


ALI/ARDS sau plaminul de soc Vineri, Sep 24 2010 

ICM 36/5-2010

Thomas Jacklin, Gail Otulakowski, Brian P Kavangh

Introducere

Arsenalul terapeutic cu care ne putem adresa în anul 2010 ARDS-ului grav (plămînului de șoc, în limbajul medical românesc) este limitat la ventilația protectivă.

Din ultimile studii care însumează circa 8 000 de cazuri numai unul singur este pozitiv.

Mortalitatea NU a scăzut în ultimele decenii.

Se consideră că organismul cu ARDS are două tipuri de suferințe: boala de bază, cea care a indus suferința pulmonară gravă și suferința indusă de ventilația mecanică. Aceasta poartă două denumiri : VALI și VILI

VALI = ventilator associated lung unjury

Se referă la clinica umană

VILI = ventilator induced lung injury

Se referă la modelele experimentale

Problemele care se ridică în acest moment

  • – Care este modalitatea prin care VM induce modificări pulmonare
  • – Cum să se identifice rapid suferința pulmonară indusă de VM
  • – Verificarea ipotezei biotraumei care s-a acreditat în ultimul deceniu

Ipoteza biotraumei

Prin ventilația mecanică se eliberează mediatori chimici în torentul sanguin

care generează leziuni pulmonare dar și la distanță

În afară de înlăturarea VM cu  VC  mare, nici una  dintre celelalte tentative nu s-a dovedit benefică

  • – prone position
  • – manipularea PEEP
  • – administrarea de surfactant
  • – administrarea NO pe cale respiratorie

Studiul de față trece în revistă principalele clase de mediatori care susțin ipoteza biotraumei.

Bacterii kamikaze Luni, Sep 20 2010 

Ce știm noi despre rezistența la antibiotice a bacteriilor ?

Noi stim că dacă se expune o populație bacteriană la un antibiotic oarecare, unele (cele sensibile) mor iar altele (cele rezistente) nu mor. Cele rezistente, care supraviețuiesc, se multiplică și dau o sușă de bacterii  rezistente…

Uite că nu este așa…

De la Biosingularity aflăm că un mic număr dintre cele mai rezistente bacterii din populația cu pricina se sacrifică pentru a îmbunătăți supraviețuirea grupului.

Cum se realizează așa ceva ?

Respectivele kamikaze produc indol. Indolul acționează ca un steroid ajutînd membrii mai vulnerabili ai grupului să se apere de atacul antibiotic. Concomitent indolul este nefavorabil celulelor care-l produc.

Ca urmare, populațiile bacteriene sînt extrem de diverse din punctul de vedere al rezistenței la antibiotice, la fel ca și celulele neoplazice fața de citostatice (cum se vede dintr-un post anterior din categoria „bioștiri”)
Aceste descoperiri aruncă o lumină nouă asupra nivelului de complexitate și heterogenitate din sînul unei linii bacteriene. Acest fapt se traduce în clinic permițîndu-ne să înțelegem de ce testările la laborator asupra sensibilității germenilor nu sînt infailibile. Chiar dacă avem la dispoziție un laborator de calitate în domeniu, rateurile sînt posibile.

Spuneți-mi că biologia nu este un domeniu fascinant de studiu !!!!

Tot despre evolutie… Luni, Sep 20 2010 

Verigi intermediare

Si creationism, daca aveti rabdare.

Melatonina si depresia Vineri, Sep 17 2010 

Depresia este o dezordine psihică heterogenă și incapacitantă care generează costuri mari la nivel familial și social.

Categorii de terapii disponibile:

  • 1.Antidepresivele cu structură chimică complexă care acționează prin modularea monoaminergică

1960    au fost introduse antidepresivele triciclice care impiedică recaptarea monoaminergică

Tot atunci s-au introdus și IMAO (inhibitorii de monoaminoxidaza) care inhibă catabolismul monoaminergic

1980 s-au introdus SSRIs (selective serotonin reuptake inhibitors) si NARIs (NA reuptake inhibitors)

O moleculă cu altă structură care acționează  tot prin modularea semnalizării monoaminergice este MITRAZAPINA.

  • 2. Sărurile de litiu
  • 3. Terapia electroconvulsivă

Toate studiile care au încercat să utilizeze mecanismele non-monoaminergice nu s-au dovedit utile.

Istoricul melatoninei

Glanda pineală este cunoscută din antichitate.

În 1917 i s-a identificat rolul în pigmentarea cutanată de către McCord și Allen

În 1958 a fost izolată melatonina de către Lerner

În 1990 s-a clonat primul receptor melatoninergic de la Xenopus Laevis

Rolul melatoninei

Rol în pigmentarea cutanată.

Pînă in 1980 i s-a atribuit rol în controlul reproducerii.

Ulterior s-a identificat rolul ei în procesele cu periodicitate circadiană care pare a fi crucial.

În dezordinile SNC cu manifestare psihică s-a văzut că există și o mare dezordine ale ritmurilor circadiene.

Melatonina acționează pe un receptor specific (receptorul melatoninergic) cuplat cu o proteină  G prin care se cuplează mai departe cu adenilciclaza.

Receptorul melatoninergic are două variante : M1 și M2. Ambele variante acționează pe G-alfa1 prin care induce inhibarea adsnilciclazei care duce la reducerea cantitaii de cAMP. Ca urmare, se reduce activarea proteinkinazei A (PKA) si nu se mai fosforileaza anumite substaraturi celulare.

Receptiroo MT1 si MT2 sint localizati in nucleul suprachiasmatic al hipotalamusului.

Relatia adintre melatonina, nucelul suprachiasmatic si retmurile circadiene

  1. Lumina patrunde prin structurile transparente ale ochiului si activeaza la nivelul tractului retinohipotalamic  (care merge de la retina la nucelii suprachiasmatici) structurile acestuia care contin glutamat. De la nucelul suprachiasmatic activate  pleaca o cale polisinaptica spre ganglionii cervicali superiori. Stimulul provenit de la  nucelii suprachiasmatici INHIBA activitatea  acestor ganglioni.
  2. De la nivelul ganglionilor cervicali superiori, pleaca o cale activatoare, noradenergica, pentru  galndapineala care raspunde cu producerea si eliberarea demelatonina. Inhibarea activitatii acestor ganglioni in urma stimularii nucelului suprachiasmatic de catre stimulu luminos, este urmat de inhibarea producerii si eliberarii de melatonina.
  3. Cind se produce melatonina, aceasta ajungela nivelul neuronilor specifici din SNC, actionind pe receptorii mentionati si inducind efecte specifice.
  4. Paralel cu calea melatoninergica, ritmurile circadiene sint modulate si de o complexa cale serotoninergica care contine receptori de tip 5HT2c.

Nucelii suprachiasmatici apartin hipotalamusului.

Sint localizati desupra chiasmei optice. Neuronii lor decarca ritmic chiar si daca sint izolati. Functia lor este modulate de stimulii  veniti pa calea tracturilor retinohipotalamice dar si pe alte cai cu mediatie serotoninergica.

Lipsa luminii duce la ne-activarea neuronilor tractului retinihipotalamic. Ca urmare scade activitatea nucelilor suprachiasmatici, scade stimulul inhibitor spre ganglionii servicali superiori care isi cresc activitatea. Stimularea galndei pineale duce la sintetizarea de melatonina si eliberarea ei catre enuronii care controleaza ritmurile circadiene.

Producerea maxima de melatonina se realizeaza intre orele 2-4 noaptea in lipsa luminii. Daca in aceasta perioada exista stimul  luminos, producerea de melatonina este grav perturbata.

Ritmuri circadiene

  • –         hormonale : ACTH, cortizol
  • –         temperatura
  • –         ciclicitatea veghe/somn
  • –         apetitul
  • –         TA, AV

Aceste ritmuri sint perturbate grav in sindroamele depressive, dar si prin inbatrinire.

S-a realizat un derivate sinergic de melatonina : agomelatina care are capacitatea de a regal ritmurile circadiene, somnul si are efect antidepresiv.

Transportul transmembranar cu aplicatie la droguri Joi, Sep 16 2010 

A Transportul pasiv

Se face de-a lugul unor gradienti de concentratie, electrici si de presiune.

Nu necesita consum excedentar de energie.

Membrana celulara este alcatuita din dublu strat lipidic in care se gasesc

incluziuni proteice denumite proteine ancorate de membrana.

Membrana bistrat lipidic contine fosfolipide aminofilice si colesterol.

Ea are grosinea de 5 microni si indeplineste fucntia de bariera hidrofobica.

Structura sa nu este statica ci sufera modificari legate de turn-overul lipidelor din compozitie si

de deplasarea intre ele a moleculelor constituiente.

Tranportul pasiv se realizeaza  la nivelul portiunilor  lipidice mentionate anterior  .

Sensul lui poate fi astfel :

  • Raportat la celula:    unptake (influx), efflux
  • Raportat la membrana din care face parte celula :    absorbtie, excertie

Transportul pasiv se mai numeste si permeabilitate.

Se refera la medicamente si alte molecule asemnatoare.

  • – Nu necesita tranportori
  • -Nu este saturabil
  • -Nu poate fi inhibat
  • -Este slab sau complet independent de structura streospecifica

Compusul traverseaza zona centrolipidica si hidrofoba a membranei sub forma neutral electric care se poate solvi in lipide. Caracterul, capacitatea de a se solvi in lipide se numeste lipofilie (lipophicity).

Ca urmare, transportul pasiv transmembranar depinde de fractiunea neutra din punct de vedere electric a substantei, adica de gradul sau de nedisociere. Cu cit un compus este mai nedisociat, cu atit poate fi  mai lipofil. Cu cit este mai disociat cu atit este mai putin lipofil.

Gradul de disociere este dependent de pH si pK (constanta lui de disociere).

De asemenea, depinde de proprietatile lui fizicochimice ca:

  • -coeficientul de partite apa/octanol
  • – numarul total de legaturi de hidrogen
  • – puterea acestora
  • -dimensiunea moleculara

QSPR = quantitative structure permeation relationship

Transportul pasiv este definit de QSPR care prin patru factori

  • – totalitatea legaturilor de hidrogen
  • – puterea acestora
  • – lipofilie “lipophilicity”
  • – dipole/polarizability

Transportul  “carrier-mediated”este definit printr-un singur parametru al  QSPR  :

  • –  stereostructura

In totalitate, caracteristicile si comportamentul moleculelor descrise mai sus reprezinta “teoria pH partitiei” sau “pH partition theory”.

Modelele matematica care neglijeaza constanta de disociere nu pot descrie corect fenomenul de transport pasiv transmembranar.

Exista doua feluri de transport pasiv.

  • transcelular care este controlat de lipofilie si se face de-a lungul unor gradienti de concentratie, presiune, electici
  • paracelular sau “aqueous pore permeation” care se realizeaza la nivelul jonctiunilor intercelulare (tight juctions) si nu depinde de lipofilia compusului

Dependenta de dimensiune a moleculelor este mai evidenta la nivelul BHE (BBB) unde exista structuri lipidice in cantitate mare comparativ cu celelalte barieire biologice. Acestea din urma se comporta asemenator iar investigarea transportului pasiv prin mucoasa intestinala da informatii suficiente despre ele, ex. hepatocit.

B. Transportul “carrier mediated”

Este transportul care necesita prezenta unei proteine transportoare denumita “carrier”, trasnportor sau caraus.

Sint identificate circa 400 de proteine transportoare care apartin la doua mari superfamilii

  • ABC = ATP binding cassette
  • SLC = solute carriers

Dintre acestea circa 12 sint implicate in farmacodinamica si farmacocinetica.

In functie de modul in care transportul “carrier-mediated” se raporteaz la la consumul de ATP se vorbeste de doua tipuri: transport activ  si transport facilitate.

a. Transportul activ

Se realizeaza cu consum de ATP. In functie de modalitatea de consum a acestuia el poate fi primar (familia ABC) sau secundar (o parte dintre membrii familiei SLC).

Familia ABC foloseste consumul de ATP direct in procesul de transport si realizeaza transport activ primar.

O parte dintre membrii familiei SLC foloseste un gradient de concentratie ionica generat de un process consummator de ATP. Moleculele respective au fost denumite contransportori  iar transportul se numeste activ secundar.

Transportul activ primar sau secundar nu necesita gradient de concentratie permanent.

b. Transportul facilitat este , de asemenea “carrier-mediated”, se realizeaza pe baza unui gradient de concentratie a unui alt substrat sau proteina transportoare si necesita un gradient de concentratie permanent.

Transportul “carrier-mediated” se caracterizeaza prin urmatoarele

  • este saturabil.

Saturabilitatea lui este masurata de constanta Km= Michaeilis constant

  • poate fi inhibat
  • este stereospecific
  • este enantioselectiv adica difera in functie de enantiomeri
  • dependenta lui de lipofilie nu este bine definite
  • se realizeaza numai prin celulele care contin proteinele transportoare

Metode de investigare a transportului transmembranar

a.Transportul pasiv

–         modelul “black lipid membrane”

Se realizeaza un strat lipidic bimolecular care se vede negru in microscipia optica prin aplicarea unui amestec de lecitina din ou cu n-decanouat pe o sita de Teflon cu orificii foarte mici suspendata pe o solutie apoasa

–        vezicule cu membrane unilamelare (lipozomi)

–         linii de celule “monolayer forming”; ex: 2/4 A1.

b.Trasportul activ

–         linii celulare monolayer forming de tip Caco2 sau MDCK

–         linii celulare de tip HeLa, HEK293

–         Xenopus oocytes

c. In vivo prin experiente umane extreme de costisitoare

In concluzie

Transportul transmembranar al medicamentelor se reapizeaza atit active cit si pasiv.

El depinde atit ca modalitate (active, pasiv) si cantitate (volum de molecule tranportat) de temparatura (redus la temperature reduse si crescut  la temperaturi crescute) si de pH.A

Adipokinele Miercuri, Sep 15 2010 

Adipokinele sint mediatori solubili secretati mai ales de adipocite.

Aici sint enumerate citeva dintre ele iar aici se gasesc muuulte imagini ilustrative. Numai din aceste doua trimiteri se vede cit de vast este subiectul.

Multe dintre ele sint proinflamatorii si genereaza o stare inflamatorie frusta atit la persoanele obeze, cit si la cei cu diabet zaharat de tip 2.

Recent au fost identificate si unele adipokine cu efect antiinflamator, cum ar fi SFRPT5 (secreted frizzled related protein 5). Expresia AFRP5 este redusa la soarecele obez genetic dar si la cel supraalimentat.

Manipularea acestei molecule poate fi un viitor tratament pentru obezitatile morbide ?!
Iata citeva dintre adipokine
Am boldiut citeva care au SI alte functii: citokine, factori implicati in controlul hemostazei…

chemerin[1]
interleukin-6 (IL-6)[2]
monocyte chemotactic protein-1 (MCP-1)[3]
plasminogen activator inhibitor-1 (PAI-1)
retinol binding protein 4 (RBP4)
tumor necrosis factor-alpha (TNFα)
visfatin
Leptin
Adiponectin
Apelin[4]

Denosumab Luni, Sep 13 2010 

Din nou, denosumab. Un anticorp monoclonal uman produs prin tehnica șoarecilor transgenetici. Se leagă cu mare afinitate și specificitate de ligandul RANK. În acest fel inhibă  formarea, funcționarea și supraviețuirea osteoclastelor. Ca urmare se obține reducerea resorbției masei osoase.

Se recomandă 60 mg pe zi timp de  6 luni împreună cu 1 000mg calciu si 400UI VitD3.

Recomandare FDA si  EMA

European medecine agency

Food and drug adminstratin



O sperantă pentru bolnavii cu melanom malign Luni, Sep 13 2010 

Administrarea unui anticorp monoclonal , ipilimumab, la pacienții cu melanom malign în stadiu avansat a dus la prelungirea supravietuirii cu 3,7 luni.

Ililimumab-ul este un imunomodulator care are  ca țintă  CTLA4 (cytotoxic T lymfocyte antigen 4).

Heterogenitatea neoplaziilor Luni, Sep 13 2010 

În decembrie 2008 a inceput un studiu genomic care are ca scop testarea sensibilității a 1 000 de tipuri de celule canceroase la un număr de 400 de molecule anticancer.

În iulie 2010 au fost făcute publice primele rezultate. Acestea pot fi accesate la adresa  http/ww.sanger.ac.uk/genetics/CGP/translation

Singura concluzie era că aceste date demonstrează extrem de marea heterogenitate a neoplaziilor chiar în cadrul aceluiași tip de tumoră.

BA Biomarkeri recomandati in cercetare clinica si dezvoltare Duminică, Sep 12 2010 

Moelcula Criterii de includere Stratificare Monitorizare efect
Genotiaparea APOE

+

Amiloidul beta 40 si 42 plasmatic

+/-

Amiloidul beta 40 si 42 din LCR

++

+

++

“Tau” din LCR

++

+

++

BACE 1 din LCR

+

+/-

-/+

RMN, volumetrie

++

+

RMN functional

-/+

-/+

RMN spectroscopie

-/+

FDG-PET

++

-/+

Amyloid-PET

++

++

++

Muzica Duminică, Sep 12 2010 

Charles Aznavour

… si cu Edith Piaf

Expunerea la fumat si comportamentul ulterior al copilului Sâmbătă, Sep 11 2010 

Interaction of prenatal exposure to cigarettes and MAOA genotype in pathways to youth antisocial behavior

L S Wakschlag1, E O Kistner2, D S Pine3, G Biesecker1, K E Pickett4, A D Skol5, V Dukic2, R J R Blair3, B L Leventhal1, N J Cox5, J L Burns1, K E Kasza2, R J Wright6 and E H Cook Jr1

  1. 1Institute for Juvenile Research, Department of Psychiatry, University of Illinois at Chicago, Chicago, IL, USA
  2. 2Department of Health Studies, University of Chicago, Chicago, IL, USA
  3. 3Laboratory of Affective & Developmental Neurosciences, NIMH Intramural Research Program, Bethesda, MD, USA
  4. 4Department of Health Sciences, University of York, York, England
  5. 5Section of Genetic Medicine, Department of Medicine, University of Chicago, Chicago, IL, USA
  6. 6Channing Laboratory, Harvard University Medical School, Boston, MA, USA

Correspondence: Dr LS Wakschlag, Institute for Juvenile Research, Department of Psychiatry, University of Illinois at Chicago, 1747 W. Roosevelt Road, MC747, Chicago, IL 60608, USA. E-mail: lwakschlag@psych.uic.edu

Received 2 October 2008; Revised 29 January 2009; Accepted 3 February 2009; Published online 3 March 2009.

Abstract

Genetic susceptibility to antisocial behavior may increase fetal sensitivity to prenatal exposure to cigarette smoke. Testing putative gene × exposure mechanisms requires precise measurement of exposure and outcomes. We tested whether a functional polymorphism in the gene encoding the enzyme monoamine oxidase A (MAOA) interacts with exposure to predict pathways to adolescent antisocial behavior.

We assessed both clinical and information-processing outcomes.

One hundred seventy-six adolescents and their mothers participated in a follow-up of a pregnancy cohort with well-characterized exposure.

A sex-specific pattern of gene × exposure interaction was detected.

Exposed boys with the low-activity MAOA 5′ uVNTR (untranslated region variable number of tandem repeats) genotype were at increased risk for conduct disorder (CD) symptoms.

In contrast, exposed girls with the high-activity MAOA uVNTR genotype were at increased risk for both CD symptoms and hostile attribution bias on a face-processing task.

There was no evidence of a gene–environment correlation (rGE).

Findings suggest that the MAOA uVNTR genotype, prenatal exposure to cigarettes and sex interact to predict antisocial behavior and related information-processing patterns.

Future research to replicate and extend these findings should focus on elucidating how gene × exposure interactions may shape behavior through associated changes in brain function.

Sexele răspund diferit la semnalizarea prin CRF Sâmbătă, Sep 11 2010 

Molecular Psychiatry 15, 877 (September 2010) | doi:10.1038/mp.2010.89

Răspunsul diferit în funcție de sex la semnalizarea prin CRF (corticotropin-releasing factor)

D A Bangasser, A Curtis, B A S Reyes, T T Bethea, I Parastatidis, H Ischiropoulos, E J Van Bockstaele and R J Valentino

Rezumat

În acest articol se ilustrează schematic funcționarea diferită a receptorului pentru CRF. Acest receptor se cuplează cu o proteina G. Legarea de Gs este mai puternică la neuronii unei femei în comparație cu cei de la un bărbat. Acest fenomen ar putea avea ca urmare creșterea semnalizării intracelulare ca răspuns la stress la sexul feminin.

Although the higher incidence of stress-related psychiatric disorders in females is well documented, its basis is unknown. Here, we show that the receptor for corticotropin-releasing factor (CRF), the neuropeptide that orchestrates the stress response, signals and is trafficked differently in female rats in a manner that could result in a greater response and decreased adaptation to stressors. Most cellular responses to CRF in the brain are mediated by CRF receptor (CRFr) association with the GTP-binding protein, Gs. Receptor immunoprecipitation studies revealed enhanced CRFr-Gs coupling in cortical tissue of unstressed female rats. Previous stressor exposure abolished this sex difference by increasing CRFr-Gs coupling selectively in males. These molecular results mirrored the effects of sex and stress on sensitivity of locus ceruleus (LC)-norepinephrine neurons to CRF. Differences in CRFr trafficking were also identified that could compromise stress adaptation in females. Specifically, stress-induced CRFr association with β-arrestin2, an integral step in receptor internalization, occurred only in male rats. Immunoelectron microscopy confirmed that stress elicited CRFr internalization in LC neurons of male rats exclusively, consistent with reported electrophysiological evidence for stress-induced desensitization to CRF in males. Together, these studies identified two aspects of CRFr function, increased cellular signaling and compromised internalization, which render CRF-receptive neurons of females more sensitive to low levels of CRF and less adaptable to high levels of CRF. CRFr dysfunction in females may underlie their increased vulnerability to develop stress-related pathology, particularly that related to increased activity of the LC-norepinephrine system, such as depression or post-traumatic stress disorder.

Maimute si oameni, dimensiunea genomului uman… Miercuri, Sep 8 2010 

Despre rudele noastre păroase

Despre ADN-ul mitocondrial care este foarte asemănător la om și… CIMPANZEU dar și BONOBO, cei mai apropiați veri ai noștri …

Dimensiunea genomului uman

Matricea biofilmului Miercuri, Sep 8 2010 

Așa cum am scris și în alte postări, pentru ca bacteriile să devină o amenințare față de macroorganism, acestea trebuie să colonizeze mai întîi poarta de intrare și apoi să pătrundă prin aceasta. Pentru colonizare este necesar ca gemenii să adere la țesutul cu pricina. Aderența este posibilă dacă există un dispozitiv biologic denumit biofilm.

Iată ce ne spune nouă un articol recent din… Nature Reviews Microbiology, septembrie 2010.

„Microorganismele din biofilm trăiesc într-o matrice hidratată de substanțe polimerice (EPS) pe care și-o autoproduc. Ea formează pentru ele mediul înconjurator. EPS sînt, mai ales, polizaharide, proteine, acizi nucleici și lipide. Aceste molecule furnizează stabilitatea mecanică a biofilmului, îi mediaza aderența la suprafețe și formează o rețea coezivă, tridimensională care le permite interconectarea și imobilizează tranzitoriu celulele biofilmului. În plus, matricea biofilmului acționeaza ca un sistem digestiv extern prin menținerea enzimelor extracelulare în proximitatea celulelor. Acest fapt le permite dizolvarea și metabolizarea polimerilor coloidali și solizi. Articolul descrie funcțiile, proprietățile și constituienții matricei EPS care face ca biofilmul să fie cea mai performantă formă de viață de pe pămînt. ”

http://www.nature.com/nrmicro/journal/v8/n9/abs/nrmicro2415.html

Ce deducem noi din ce scrie mai sus ?

Că bacteriile nu sînt ființe singuratice și ele sînt ființe gregare iar suma lor este mai mult decît alăturarea unor celule, suma  lor formează un sistem bine definit, evoluat, extrem de funcțional de stabil și de adaptabil care le-a permis supraviețuirea de cîteva MILIARDE de ani pe această planetă.

Ce mai trebuie spus ?

Că, în prezent,  nu cunoaștem nici 10% din totalitatea microorganismelor care ne înconjoară și, cu certitudine numai o mică fracțiune dintre cele patogene.

Asta mă face să-mi amintesc de începuturile vieții mele într-ale cunoașterii în care trăiam cu nostalgia că nu prea mai este nimic de descoperit pe lumea asta și că fac parte dintre cei condamnați la a nu desoperi nimic. De aceea mă entuziasmez de fiecare dată cînd constat că în afara lumii cunoscute (pe această planetă) există o imensitate de necunoscute… Și mă uit înapoi cu mînie …

Pagina următoare »