Depresia este o dezordine psihică heterogenă și incapacitantă care generează costuri mari la nivel familial și social.

Categorii de terapii disponibile:

  • 1.Antidepresivele cu structură chimică complexă care acționează prin modularea monoaminergică

1960    au fost introduse antidepresivele triciclice care impiedică recaptarea monoaminergică

Tot atunci s-au introdus și IMAO (inhibitorii de monoaminoxidaza) care inhibă catabolismul monoaminergic

1980 s-au introdus SSRIs (selective serotonin reuptake inhibitors) si NARIs (NA reuptake inhibitors)

O moleculă cu altă structură care acționează  tot prin modularea semnalizării monoaminergice este MITRAZAPINA.

  • 2. Sărurile de litiu
  • 3. Terapia electroconvulsivă

Toate studiile care au încercat să utilizeze mecanismele non-monoaminergice nu s-au dovedit utile.

Istoricul melatoninei

Glanda pineală este cunoscută din antichitate.

În 1917 i s-a identificat rolul în pigmentarea cutanată de către McCord și Allen

În 1958 a fost izolată melatonina de către Lerner

În 1990 s-a clonat primul receptor melatoninergic de la Xenopus Laevis

Rolul melatoninei

Rol în pigmentarea cutanată.

Pînă in 1980 i s-a atribuit rol în controlul reproducerii.

Ulterior s-a identificat rolul ei în procesele cu periodicitate circadiană care pare a fi crucial.

În dezordinile SNC cu manifestare psihică s-a văzut că există și o mare dezordine ale ritmurilor circadiene.

Melatonina acționează pe un receptor specific (receptorul melatoninergic) cuplat cu o proteină  G prin care se cuplează mai departe cu adenilciclaza.

Receptorul melatoninergic are două variante : M1 și M2. Ambele variante acționează pe G-alfa1 prin care induce inhibarea adsnilciclazei care duce la reducerea cantitaii de cAMP. Ca urmare, se reduce activarea proteinkinazei A (PKA) si nu se mai fosforileaza anumite substaraturi celulare.

Receptiroo MT1 si MT2 sint localizati in nucleul suprachiasmatic al hipotalamusului.

Relatia adintre melatonina, nucelul suprachiasmatic si retmurile circadiene

  1. Lumina patrunde prin structurile transparente ale ochiului si activeaza la nivelul tractului retinohipotalamic  (care merge de la retina la nucelii suprachiasmatici) structurile acestuia care contin glutamat. De la nucelul suprachiasmatic activate  pleaca o cale polisinaptica spre ganglionii cervicali superiori. Stimulul provenit de la  nucelii suprachiasmatici INHIBA activitatea  acestor ganglioni.
  2. De la nivelul ganglionilor cervicali superiori, pleaca o cale activatoare, noradenergica, pentru  galndapineala care raspunde cu producerea si eliberarea demelatonina. Inhibarea activitatii acestor ganglioni in urma stimularii nucelului suprachiasmatic de catre stimulu luminos, este urmat de inhibarea producerii si eliberarii de melatonina.
  3. Cind se produce melatonina, aceasta ajungela nivelul neuronilor specifici din SNC, actionind pe receptorii mentionati si inducind efecte specifice.
  4. Paralel cu calea melatoninergica, ritmurile circadiene sint modulate si de o complexa cale serotoninergica care contine receptori de tip 5HT2c.

Nucelii suprachiasmatici apartin hipotalamusului.

Sint localizati desupra chiasmei optice. Neuronii lor decarca ritmic chiar si daca sint izolati. Functia lor este modulate de stimulii  veniti pa calea tracturilor retinohipotalamice dar si pe alte cai cu mediatie serotoninergica.

Lipsa luminii duce la ne-activarea neuronilor tractului retinihipotalamic. Ca urmare scade activitatea nucelilor suprachiasmatici, scade stimulul inhibitor spre ganglionii servicali superiori care isi cresc activitatea. Stimularea galndei pineale duce la sintetizarea de melatonina si eliberarea ei catre enuronii care controleaza ritmurile circadiene.

Producerea maxima de melatonina se realizeaza intre orele 2-4 noaptea in lipsa luminii. Daca in aceasta perioada exista stimul  luminos, producerea de melatonina este grav perturbata.

Ritmuri circadiene

  • –         hormonale : ACTH, cortizol
  • –         temperatura
  • –         ciclicitatea veghe/somn
  • –         apetitul
  • –         TA, AV

Aceste ritmuri sint perturbate grav in sindroamele depressive, dar si prin inbatrinire.

S-a realizat un derivate sinergic de melatonina : agomelatina care are capacitatea de a regal ritmurile circadiene, somnul si are efect antidepresiv.

Anunțuri