Indici dinamici derivati din curba TA

Raspunsul curbei TA la VM cu IPPV

Baze fiziologice

Curba Frank-Starling  descrie relatia dintre volum (CO) si presiune .

Se vede ca SV depinde de  regimul presional. Portiunea liniara a curbei descrie situatia individului normal cind SV este preload-dependent.  Deplasarea pe zona neliniara curbei rupe relatia favorabila dintre presiune si volumul ejectat iar cordul se manifesta ca insuficient iar SV devine preload-independent.

La aceasta situatie se poate ajunge prin doua mecanisme:

– la un cord normal supra incarcare cu volum

– scaderea inotropismului

Modificarea ciclica a presiunii alveolare indusa de VM duce la modificarea ciclica a presiunilor intratoracice. Aceste doua, la rindul lor duc la modificarea  presarcinii (preload) si potsarcinii (afterload) ventriculare.

In timpul inspirului mecanic se realizeaza:

  • – cresterea presiunii intratoracice si transpulmonare
  • – reducerea presarcinii (preload) ventriculului drept
  • -cresterea postsarcinii (afterload) ventriculului drept
  • – cresterea presarcinii (preload)  ventriculului sting

La nivel de volume se intimpla urmatoarele:

  • – SV ventricului drept scade
  • – reducerea SV ventricului sting la doua-patru sistole ulterior

Reducerea SV drept duce la reducerea presarcinii stingi care se manifesta ulterior (2-4 sistole diferenta) prin reducerea SV sting.

Fenomenul depinde de starea initiala a cordului. Daca situatia initiala il plaseaza pe portiunea initiala (de preload-dependence) a curbei Straling, fenomenul este mai evident.

Intru-cit presiunea este dependenta de SV , variatia acestuia induce modificarea curbei de presiune.

Variatia respiratorie a presiunii arteriale: delta SBP si delta down

Delta SBP (sitemic blood pressure) este definita ca diferenta dintre maximum-ul (SBPmax) si minimum-ul (SBPmin) presiunii sitemice in timpul ciclului respirator.

Delta SBP a fost impartit in alte doua variabile prin raportarea  la sfirsitul expirului. Presiunea arteriala de la sfirsitul expirului este luata ca presiune de referinta (SBPref). Tot ce este peste este denumit delta up si tot ce este sub este denumit delta down.

Delta down ilustreaza reducerea presarcinii ventriculare stingi si SV sting in timpul expirului ca urmare a reducerii SV drept din timpul inspirului.

Delta SBP si delta down sint predictori pentru dependenta de presarcina SV sting. Altfel spus, cele doua variabile mentionate permit pozitionarea statusului mecanicii cardiace pe curba Frank-Starling si identificarea situatiilor in care aportul volemic este benefic.

Delta SBP mai mare sau egal cu 10 mm Hg si delta down mai mare sau egal cu 5 mm Hg spun ca SV va creste cu cel putin 15% la cel putin 90% din cazuri prin administrarea de volum.

Variatia respiratorie a PP

PP este determinat de SV si de complianta arteriala. Complianta este constanta in timpul VM. SV variaza dupa cum s-a descris mai sus. Delta PP este, la rindul sau predictor al statusului de „respondent” sau „non-respondent” la administrarea de volum. Un delta PP mare (peste 13%) este marker al starii de „respondent”.

Raportindu-se delta PP la PEEP s-a constatat ca cu cit este mai mare delta PP la ZEEP (zeroPEEP) cu atit este mai mare reducerea CO la aplicarea de PEEP.

Limitele indicilor dinamici

Indicii mentionati au fost validati perntu: VM, pacient sedat, fara aritmie.

Un studiu recent la pacienti VM, cu respiratie spontana sugereaza ca delta PP de cel putin 5mm Hg la 15 secunde de pauza end-expiratorie poate fi util in identificarea starii de „respondent”.

Un alt parametru de luat in discutie este VC cu care este ventilat pacientul. Studiile au fost validate la VC mai mare de 8ml/Kg greutate predictibila.

Exsita si un studiu care a identificat delta PP la VM cu VC de 6,4ml si presiune expiratorie  de 13,9 cm in ARDS ca marker bun de „respondent”.

Anunțuri