Implicarea metabolismului Fe in anemia din ICU. Hepcidina ca posibilitatea de diagnostic Miercuri, Iun 29 2011 

AU in IC and EM 2011

Anemia din ICU

  • – 66% din pacientii admisi in ICU au anemie la internare
  • – 75% din pacientii externati din ICU au anemie. Jumatate dinte ei continua sa o aiba si dupa 6 luni. Cei care recupaereaza, pot recupera in minimum 11 sapt.

Ea se asociaza cu cresterea frecventei transfuziilor si si evolutie grava. 

Principalii factori responsabili sint inflamatia si deficitul de Fe.

Caracteristici

  • –  raspuns eritropoetic limitat
  • –  activarea distrugeriii magrofagice a eritrocitelor
  • – hiposideremie
  • – feritina crescuta. Feritina este crescuta in context inflamator, ea facind parte din reactantii fazei acute a inflamatiei. Nu mai paote fi folosita ca marker al depozitelor de Fe. (In afara inflamatiei, feritina crescuta este semn de depozite crescute de Fe sau supraincarcare cu Fe.)

Pierderile zilnice de singe in ICU estimate la 128 ml, echivalnet a 64mg de Fe.

  • – analize
  • – chirurgie
  • – catetere
  • – terapiile renale de substitutie
  • – singerari oculte

Aportul zilnic trebuie sa fie de 20 x N

Frecventa deficitelor de Fe la internare este de 35%.

In ICU diagnosticul deficitului de Fe nu se mai poate pune clasic din cauza fenomenelor inflamatorii. Feritina nu mai poate fi folosita ca marker al depozitelor de Fe.

Alti markeri

  • 1. – Procentul hematiilor hipocrome. N < 2,5%. Dg de defcit de Fe > 10%

Este semn de „iron-restricted erythropiesis” de cel putin 3 luni.

  • 2. – Incarcarea mai mica de 28pg cu Hb a reticulocitelor este semn de „iron-restricted erythropiesis” de 2-3 zile
  • 3. – Erythrocite zinc protoporphirin prezenta sau crescuta. In timpul eritropoezei Fe este incorporat in protopofirina IX pentru producerea de hem. Daca Fe este deficitar, in loc de Fe se incorporeaza Zn si se genereaza ZPP in loc de FePP.
  • 4. – sTfR = soluble transferin receptors

Receptorii transferinei permit internalizarea Fe in progenitorii hematiilor. SInteza de TfR creste o data cu cresterea activitatii maduvei hematopoetice. Daca aportul de Fe este insuficent, se produce o forma trunchiata a acestora, sTfR care apar in singe.

  • 5. – sTfr/logferitina ratio (feritin index)

Este propus ca indicator pentru diferentierea intre anemia inflamatorie si cea mixta, inflamatorie si feripriva.

In acest context, dozarea hepcidinei poate fi utila in dignosticul anemiei din ICU. Fiind cunoscut ca producerea hepcidinei este stimulata de hiposideremei si inhibata de hipersideremie.

ESA 2011 Marți, Iun 28 2011 

Am cursurile de refresh ESA 2011.

Trebuie, numai, sa le trag pe hirtie si sa le citesc. Mi-au picat ochii pe unul cu interpretarea gazelor sanguine…

Deficitul de Fe in Critically Ill. Hepcidina Luni, Iun 27 2011 

AU in IC and EM 2011

Fe +2 trece in Fe +3 prin pierderea unui electron. Procesul invers se realizeaza prin cistigare unui electron.

Fe+2 este denumita forma feroasa si este solubila.

Fe+3 este denumita forma ferica si este insolubila.

Rolul sau in organism

  • – transportor de O2
  • – trasnfer de electroni in lantul respirator
  • – fixarea de azot
  • – sinteza de ADN

Sideropenia se manifesta prin:

  • – anemie
  • – oboseala
  • -reducerea capacitatii de efort

60-66% din pacienti sint anemici la admiterea in ICU (ATI). Cu toate aceste, defictul de Fe in ICU nu a fost, inca suficient explorat.

Recent s-a identificat HEPCIDINA o molecula cu rol in reglarea metabolismului Fe in organism. Are functia de hormon care reduce sideremia.

Supraincarcarea cu Fe

  • – hemosideroza ereditara
  • – hemosideroza secundara administrarii repetate de singe

Se manifesta cu fibroza hepatica, ciroza, cardiomiopatie, diaeat.

Homeostazia Fe este foarte bine reglata, evitindu-se atit deficitul cit si excesul.

Turn-overul Fe in organism este un circuit inchis.

Necesarul zilnic este de 1-2 mg/zi pentru a acoperi pierderile prin

  • – descuamarea duodenala
  • – descuamarea tegumentului si uroteliului
  • – traspiratie
  • – hemoragii

Continutul total de Fe este de 3-4g

Fe necesar pentru eritropoeze este reciclat din hematiile vechi de catre macrofagele SRH.

Mai mult de 2/3 din Fe total este continut in hematiile circulante si progenitorii lor medulari.

Restul de 1/3 se gaseste in restul de celule si in miocite.

Hematiile imbatrinite sint captate in SRE si degradate de macrofage. Fe rezultat este transferat catre citozolul acestora sau eliberat in circulatie unde circula legat de transferina. Fe este stocat in moleculele de feritina.

Principalul depozit de Fe este splina iar urmatorul este ficatul.

Eritropoeza foloseste 25-30 mg Fe zilnic.

Continutul plasmatic total este de 3mg.

Hepcidina

Joaca un rol crucial in reglarea sideremiei fiind un hormon hiposideremiant.

Este un peptid de 25 de aa care este produs in ficat ca pre-propetid de 84 de aa denumit prehepcidina inactiva.

Se leaga de ferroportin (informatii aici) dupa care se internalizeaza in citozol si nu  mai transporta Fe catre exteriorul celulei. Ferroportina este exprimata pe macrofage (unde are rol in reciclarea Fe) si in celulele duodenale (unde are rol in absorbtia de Fe).

Hepcidina induce reducerea disponibilului de Fe prin:

  • – inhibarea eliberarii de Fe din macrofage catre maduva hematopoetica
  • – inhibarea absorbtiei intestinale de Fe

Prin aceste modificari se realizeaza reducerea Fe circulant.

Producerea de hepcidina este reglata strict.

Stimularea se realizeaza in

  • – supraincarcarea cu Fe
  • – inflamtie prin IL6 cind se realizeaza anemia inflamatorie

Inhibarea se realizeaza in :

  • – hipoxie
  • – stimularea eritropoezei prin eritropoetina sau singerare

Mecanismele precise prin care se fac aceste rglaje sin inca insuficient cunoscute.

BG-12 in studiu de faza III (scleroza multipla) Luni, Iun 27 2011 

Scelroza multipla(SM) este o boala neurologica cronica care loveste din ce in ce mai multi tiner, mai ales. Printre cunostintele mele se numara doua tinere sub 25 de ani.

Despre etiopatogenia ei am scris in alta parte.

Acum am gsit un scurt articol care anunta intrarea in studiu de faza III (faza care precede intrarea in utilizarea clinica) a unei molecule denumite generic BG-12.

Ca structura este derivat de acid fumaric (ester al acestui acid) : dimetil fumarat.

El se administreaza oral si se adreseaza formei RRMS (relapsing-remitting MS) care este etapa initiala a bolii.

Actioneaza prin inhibarea translocatiei NF-kB. Pare a fi cel mai sigur drog din arsenalul anti MS.

Alte terapii disponibile fac parte din calsele de

  • – imunosupresoare
  • – imunomodulatoare

– natalizumab

– fingolimod

– beta interferon

– glatiramer acetat

– laquinimod

– teriflunimod

-cladribine

Potentialul inflamator al fibrinei (fibrinogenului) si produsilor de degradare Luni, Iun 27 2011 

AU in IC and EM 2011

Coagularea este un proces constant in inflamatie si este un proces fundamnetal in limitarea raspunsului infectios si/sau inflamator.

Ea este controlata strict de catre o serie de factori.

SIRS si sepsisul ramin o problema de sanatate serioasa in occident. Ele merg adesea catrea MODS, MSOF  si deces. Ambele situatii sint rezultatul unui raspuns inflamator dezorganizat si al unei coagulari de asemenea, dezorganizate (care culmineaza cu CID = DIC).

Pacientul septic cu MODS are parametrii de liza ai fibrinei si fibrinogenului crescuti.

  • – PDF (fibrinogen si fibrina)
  • – D-dimerii
  • – Bbeta 15-42
  • – fibrina solubila

 

Intrebarea se pune care este contributia acestora la inflamatie.

Structura fibrinogenului si a fibrinei

Fibrinogenul este alcatuit din doua seturi a cite trei petide :

  • – Aalfa
  • -Bbeta
  • -gamma

Toate cele trei lanturi  sint legate in capatul lor N- terminal prin centrul E sau centul intern atit intre ele cit si cu setul omonim de lantrui care frmeaza intreaga molecula.

Capatul C-terminal este extern iar aici se formeaza centrul D prin legarea, de asemenea a tutror celor 3 lanturi

Digestia prin trombina genereaza fragmentele :

  • – FpA
  • -FpB

Digestia prin plasmina genereaza :

  • – Fragmente E
  • – D-dimeri
  • – lanturi Bbeta 15-42
  • – lanturi gamma

 

 Potenrialul inflamator al fibrinei si fibrinogenului

Ambele molecule induc dezordini ale adeziunii leucocitare si alterarea expresiei citokinelor si chemokinelor pe leucocite, CE, alte celule.

Adeziunea leucocitara este perturbata prin legarea fibrinei/fibrinogenului de moleculele de adeziune celulara si integrinele alfa2beta3 sau alfa hi beta2 (CD11c/CD18) si integrina alfaMbeta2

Integrina alfaMbeta2 =

Mac-1 =

macrophage antigen-1 =

CD11b/CD18

Este unul dintre ceceptorii principali ai fibrinogenului

Mac-1 recunoaste lantul gamma din centrul D si mediaza migrarea leucocitara.

Legarea de ICAM-1 de pe CE a fibrinogenului are ca rezultat favorizarea interactiunii dintre Ce si leucocite.

ICAM =

intercellular adhesion molecule

Concomitent atit fibrinogenul cit si fibrina induc cresterea expresiei ICAM-1 pe CE.

In vivo, insa, NU s-a pus in evidenta acumularea de L si Tr la nivelul cheagului de fibrina.

Ele actioneaza si pe Mo periferice (PBMCs) si CE unde regleaza expresia citokinelor si chemokinelor (IL8 pe CE) si producerea de citokine (TNFalfa, IL 1beta, IL 6, ROS).

Expresie IL 1beta pe Mo este mediata de Mac-1, PKC, NF-kb

Fibrinogenul actioneaza asupra magrofagului prin intermediiul TLR4 si induce expresia de MIP-1, MIP-2 siMCP-1

MIP = macrophage inflamatory proteine

MCP = macrophage chemoatractant proteine

In concluzie fibrinogenul si fibrina produc:

  1. –  cresterea adeziunii si migrarii leucocitelor
  2. –  fibrinogenul face punte intre CE (ICAM-1) si Mo (Mac-1)
  3. – fibrinogenul creste expresia ICAM-1 pe CE (prin VE = cadherin = vascular endothelial cadherin)
  4. – fibrinogenul se cupleaza cu Mac-1 de pe Mo, activeaza PKC si creste expresia si producerea de IL 1beta si ROS.
  5. –  fibrinogenul de pe Mo si N duce la producerea de IL 1beta, IL 6, TNFalfa

Filamentele de fibrina

  1. – Efecte proinflamatorii

FpA si FpB sint sint clivate de catre trombina din fibrinogen in etapa de activare a fibrinogenului. Ele cresc expresia MCP-1 si duc la chemotactism pozitiv pentru N atit in vivo cit si in vitro.  Exista putine studii care sa certifice efectul lor proinflamator in clinica umana.

D-dimerii si Bbeta 15-42. Exista putine deovezi pentru efectul lor proinflamator atit in vitro cit si in vivo.

Fragmentele E au efect proinflamator in vivo prin cresterea producereii de IL6 si IL8 iar in vitro producerea de IL 1beta.

    2. –  Bbeta 15-42 are si efecta antiinflator

Tinte terapeutice

– folosirea Bbeta15-42 pentru efectul sau antiinflamator

– inhibarea fragmentelor proinflamatorii cum este Fragmentul E.

 

Erori masuratori luna a opta Marți, Iun 21 2011 

Masuratorile ecografice mai multe de 2 (doua) pe TOT parcursul sarcinii sint o mare eroare.  Omenii nu au devenit oameni fiind masurati la doua sptamini cu ecograful. Din acest motiv, embrionii umani nu si-au dezvoltat mecanisme de protectie. Pe de alta parte, inca nu exista suficient de multa experienta care sa fie permis sa se acumuleze suficente informatii legate de riscurile la distanta legate de acest mod de agresionare a fetusilor. Sa nu-si imagineze nimeni ca 20-30 de ani vreo semnificatie la scara istorica…

In alt ordine de idei, orice energie dirijat spre o celula care se divide, poate perturba finele procese de la nivelul respectivei celule. Daca pina prin luna a treia este cunoscut riscul de melformatii majore, nici dupa aceea examinarea nu este lipsita de riscuri.

Sper ca stie toata lumea cre seintereseaza de aceste probleme ce inseamna ecografie.

Daca nu stie precizez. Catre organul de examinat se indreapta un fascicul de energie sub forma de ultrasunete. Se numesc ultrasunete pentru ca, la respectiva lungime de unda urechea omeneasca nu le pecepe. Ultrasunetele transporta energie mare. Iata ce am gasit dind o cautare cu BING:

Un fenomen interesant care apare la propagarea ultrasunetelor in lichide este fenomenul de cavitatie care consta in aparitia unor bule care se ridica la suprafata lichidului si se sparg. (Atrag atentia ca in coprul uman 75-80% este APA. Copilul mic si fetusii beneficiaza de 80-85% apa. Ce credeti deomniile vostre ca se intimpla cu iubitii domniilor voastre urmasi ?   🙂 )Aceasta se explica prin faptul ca dilatarile si comprimarile extrem de rapide care se succed in lichid duc la aparitia unor mari tensiuni in anumite zone care fac sa se “rupa” moleculele de lichid. Astfel iau nastere bulele care contin vaporii si gazele dizolvate in lichid. Bulele mici se contopesc in bule mai mari care incep sa vibreze si apoi se sparg dand nastere unor presiuni locale foarte mari care se manifesta sub forma de socuri hidraulice in volume foarte mici. Deteriorarea paletelor turbinelor si a elicelor vapoarelor se explica prin fenomenul de cavitatie produs de ultrasunetele generate de vibratiilor masinilor.

In ceea ce ma privest consider ca, daca nu este neaprat necesara ( se deceleaza clinic o dezvoltare anormal a fatului, esista motive serioase sa se suspicioneze o malpozitionare a acestuia, sau sa suspicioneze o boala care se poate depista prin acesat investigatie… ), ecografia in luna a opta este o mare eroare.

 

CID (DIC) Vineri, Iun 17 2011 

Situatii clinice care pot fi asociate cu CID decompensat

 

sepsis sau infectie sevara cu orice tip de mocroorganism

traumatisme (ex. politraumatisme, TCC, embolie grasa)

distructii de organe (ex. pancreatita severa)

neoplazii

  • – tumori solide
  • – neoplazii mielo sau limfoproliferative

calamitati obstetricale

  • – embolie cu LA
  • -dezlipirea de placenta, hematomul retroplacentar

boli vasculare

  • – sindromul Kasabach-Merrit
  • – anevrism vascular mare

insuficeinta hepatica severa

reactii toxice sau imunologice severe

  • – muscatura de sarpe
  • – drogurile recreationale
  • – reactii transfuzionale
  • – rejet de transplant

Algoritmul de diagnostic al CID decompensat

1. Exista o situati clinica sugestibila (dintre cele de mai sus)?

  • daca nu exista nu sem ai continua algoritmul.

2. Se cer testele de evaluare globala a coagularii (Tr, PT, fibrinogen, monomerii solubili de fibrina sau PDF sau D-dimerii)

3.Scor global al testelor de coagulare

  • Tr > 100 000 = 0; < 100 000 = 1, < 50 000 =2
  • markeri ai firinei crescuti (PDF, D-dimeri) : nu = 0; vreciti moderat = 2 ; crescuti mult = 3
  • PT prelungit : sub 3 sec = 0; peste 3 sec  dar sub 6 = 1; peste 6 sec = 2
  • fibrinogen : peste 1g/l = 0; sub 1g/l = 1

4. Calculare scor

5. Scorul egal sau mai mare cu 5 : CID decompensat (overt DIC ). Se repeta scorul zilnic

Scorul este mai mic de 5 este posibil sa fie CID compensat se repeta scorul la doua trei zile.

Sitemul de evaluare al  CID nedecompensat

1. Exista risc ? (exista situatii clince care pot decalnsa CID)

  • da = 2; nu = 0

2. Criteriile majore

  • Tr, PT, PDF cu scorurile definite mai sus la care se insumeaza cuatificarea tendintelor evolutive astfel
  • Tr. cresc -1, constante 0, scad 1
  • PT scade -1, constant 0, creste 1
  • PDF scade -1, constant 0, creste 1

3. Criterii specifice

  • antithrombina   normal =-1 scazuta = 1
    protein C   normal =-1 sczuta = 1
    complexele TAT     normal =-1 crescte = 1
    ……     normal =-1 abnormal

Se calculeaza scorul

 

CID (DIC) decompensat (overt) si compensat (non-overt). Criterii ISTH, 2001 Vineri, Iun 17 2011 

La aceasta aderesa se gasesc definitiile si criteriile CID dupa ISTH 2001 care sint folosite si in prezent.

Iar aici un material sintetic in limba romana despre coagulopatiile de consum.

Coagularea si microparticulele 5. De ce si cum se trateaza coaguloptia in sepsis Vineri, Iun 17 2011 

AU in IC and EM 2011

Coagulopatia si disfunctiile de organ

Exista semne de laborator ale coagulopatiilor mai frecvente decit manifestarile clinice de microangiopatie trombotica.

Criteriile biologice de tratament ale CID compensate sau decompensat au fost definite de International Society of Thrombosis and Homeostasis in 2001. Publicatia originala o gasiti aici.

Utilitatea lor in clinica sepsisului este pusa sub semnul intrebarii in acest moment.

Terapiile de modulare a generarii de trombina in sepsis

Au dezamgit.

  1. Tifacogin (TFPI recombinat) a produs un exces de singerarae farqa modificarea favorabila a mortalitatii.
  2. Antitrombine +/- heparina. Pacientii cu CID decompensat si fara heparina par sa aiba o evolutie mai buna…In present este in studio clinc o noua molecula de AT-recombinata.
  3. Drotrecoginalfa

Studiul ADDRESS

  • Reduce mortalitatea la 28 de zile nelegat de CID la pacientii adulti si  cu stare grava. Nu are efect benefic la copii si la adultul cu risc redus de deces.

Studiul PROWESS-SHOCK este in desfasurare.

Microparticulele ca agent terapeutic in coagulopatia din sepsis

–         Par sa joace un rol important in coagulopatia septica

–         Sint generate de celulele apoptotice carora le spuravietuiec in timp.

–         Transporta o serie de mediatori cu functii variate, inclusiv pro si anticoagulanti.

–         Pot fi o tinta terapeutica interesant prin diferite tipuri de manipulari

  • –         admistrare de APC
  • –         hemofiltrare
  • –         favorizarea clearance-ului lor la nivel de SRE.

Coagularea si microparticulele 4. De ce nu este reglata hemostaza eficient in sepsis Vineri, Iun 17 2011 

AU in IC and EM 2011

Fiziologic, coagularea este reglata si mentinuta la nivel local printr-un echilibru intre coagulare (mecanismele procoagulante si cele anticoagulante) si fibrinoliza (mecanismele profibrinolitice si cele antifibrinolitice).

  1. Agregarea trombocitara, adeziunea trombocitara, initierea si amplificarea producerii de trombina sint inhibate de trei mecanisme: TFPI, Prot.C activata si antitrombina.
  2. Liza secundara a cheagului este controlata de plasmin/alfa2-antipasmina si TAFI
  3. Multimerii de UL-vWF sint clivati in molecule mai mici de enzime plasmatice abundente: ADAMTS 13.
  4. Prot.C activata impreuna cu cofactorul sau Prot S se leaga de EPCR (receprotul endotelial pentru ProtC) si inhiba FVa limitind generarea trombusului. Prot. C este activata de catre FIIa legat de trombomodulina.
  5. Diseminarea trombinei (FIIa) este prevenita prin legarea ei de catre AT plasmatica

Dupa limitarea producerii cheagului intra in functie fibrinoliza care duce la reperemabilizarea vasului si reperfuzare.

Fibrinoliza este declansata de t-PA (care este clivat de pe inhibitorul sau natural PAI-1). Plasmina se leaga de fibrina pe care o desface in produsii de degradare ai fibrinei din care fac parte si D-dimerii. Plasmina libera este anihilata de antiplasmina alfa 2.

Fibrinoliza este intirziata si de TAFI  care este activate de complexul trombomodulina-FIIa.

TAFI

Thrombine activable fibrinolysis inhibitor

Are ca efect limitarea fibrinolizei

Este activat de complexul trombomodulina-FIIa

Are rol si in modularea inflamatiei prin inhibarea

 bradikininei si a

C5a.

Concomitent cu permeabilizarea vasculara incepe si remodelarea matricei extracelulare din zona lezata. Ea este declansata de activarea plasminogenului pe calea u-PA.

u-Pa

urokinase type plasminogen activator

El se leaga de un recptor specific care se asociaza cu

activarea FXII

generarea de bradikinina din kininogen

activarea celulelor endoteliale.

Are ca efect

proteoliza MEC (dependenta de plasmina)

vasodilatatia locala mediata de NO si PgI2 CE dependenta

cresterea permeabilitatii vasculare bradikinin-dependenta (capillary leakage.)

Controlul hemostazei presupune:

  • –        o leziune endoteliala unica induce activarea locala a cascade coagularii
  • –         inhibarea caii TF si FVa
  • –         repermeabilizarea local a vasului prin mecanismul plasminic

In sepsis

Apar modificafi fenotipice multifocale la nivelul CE.

Suprafata CE devine procoagulanta si proinflamatorie (cum spune de peste 15 ani profesorul Litarczek) din anticoagulanta si antiinflamatorie.

Mecanismele sint urmatoarele:

  • –         up-reglarea moleculelor de adeziune (ICAM-1 si VCAM-1)
  • –         reducerea prodeucerii de trombomodulina si EPCR

iar CE devine capabila sa recruteze si activeze trombocitele.

Suferinta de CE nu este localizata iar cascada coagularii este declansata in mai multe focare.

Primul mecanism deregalt este cel generator de trombina.

  • –         consumul de factori inhibitori
  • –         reducerea fluxului sanguin  care favorizeaza adeziunea Tr la peretele vascular denudat  sau nu si agregarea lor ulterioara
  • –         cresterea cantitatii de UL-vWF prin consumarea de ADAMTS 13 in trombus si hidroliza lui la nivel granulocitar

Urmeaza

  • –         TFPI care se epuizeazeaza prin consum si degradare directa de catre neutrofile si de catre bacterii
  • –         ProtS scade prin consum si cresterea plasmatica de C4b-binding proteine care o leaga
  • –         AT scade prin inhibarea producerii ei in timpul fazei acute a inflamatiei. Se spune ca AT este reglata negativ  in procesul inflamator cind se produc la nivel hepatic proteinele fazei acute… AT restanta functoneaza deficitar prin reducerea glicocalix-ului de la nivelul CE. In plus este degradata de elastaza granulocitara care mai degradeaza si TFPI.
  • –         ProtC activata este prost functionala si in cantitate redusa prin captarea ei de catre sEPCR si clivarea trombomodulinei de pe CE (blocind activarea Prot C)

In mod normal, proteina C necesita  pentru activare trombomodulina (care exista pe CE, Tr., N, Mo., astrocite) si EPCR (exista pe CE din vasle mai dar nu si la nivelul vaselor mici, pe Mo, N)

Nivelele crescute de trombomodulina si sEPCR coreleaza pozitiv cu gravitatea evolutiva a sepsisului.

In sepsis, microparticulele transporta atit factori procoagulanti (TF) cit si anticoagulanti (trombomodulina).

Coagularea si microparticulele 3. Hemostaza declansata de germenele patogen Vineri, Iun 17 2011 

AU in IC and EM 2011

Atunci cind in organism se gaseste un germene patogen exista posibilitatea de a se declansa cascada coagularii pe doua cai. Cea indusa de organism si cea indusa de germenele patogen.

Inducerea de catre germenele patogen reprezinta agresiune iar cea declansata de organism este mecanism de aparare care poate fi adecvat sau neadecvat.

Microorganismele pot declansa coagularea pe cale intrinseca prin polifosfati din structurile lor celulare.

Ei activeaza FXII la FXIIa.

FXII este un factor cheie in activarea a patru cai:

  • –         calea de contact a cascadei coagularii
  • –         cascada complementului
  • –         formarea de bradikinina cu cresterea permeabilitatii vasculare
  • –         remodelarea matricei extracelulare vasculare

Polifosfatii bacterieni au circa 200 monomeri (fata de cei 100 ai celor trombocitari) si sint  activatori mai puternici ai FXII. Ei au viata scurta plasmatica scurta (T/2 2h) fiind hidrolozati de fosfatazele plasmatice.

Au fost studiate doua bacterii care au capacitati procoagulante

–   1      B. Anthracis

Gram pozitiv imobil, producator de spori.

Este folosit ca arma biologica

Pe cale inhalatorie produce pneumonie cu pleurezie la care se adauga tromboza si hemoragii.

Declanseaza coagularea prin InhA1.

Inh A1 este o zincmetaloproteaza secretata de BA.

Ea activeaza FX si FII. Produce depozite de fibrina in jurul bacteriei si o protejeaza fata de aprarea imunitara a organismului.

Inhiba ADAMTS13

ADAMTS 13

Disintegrin-like  metaloproteinaza care limiteaza

dimensiunea  multimerului vWF.

Nu se mai construieste UL-vWF si se activeaza

prost mecanismul plachetar al coagularii

Ca urmare se produc multi trombi plachetari si la care se adauga hemoragii prin degradarea vWF prin mechanism protelolitic.

Mecanismul pare  sa fie de tip “quorum acting” (ceva legat de dispozitia spatiala a germenelui) si nu “quorum sensing”.

Quorum sensing

Un mecanism cunoscut de citeva zeci de ani

prin care bacteriile isi comunica informatii vitale

pentru existenta comunitatii bacteriene

(nr, relatia cu gazda, relatia dintre ele

starea imunitatii gaszdei,

starea microfilmului, etc…)

Quorum acting

Un mecanism  identificat recent (2008)

prin care unele bacteri declanseaza cascada

coagularii la gazda numai daca

sint suficient de numeroase

si au dispozitie spatiala sub forma de “cluster”.

–   2      Yersinia Pestis

Germene gram negativ.

Exprima pe mb. sa externa niste proteaze denumite omptine. Activitatea enzimatica a acestora necesita prezenta LPZ.

Cele mai studiate sint reprezentate de familia PIa

PIa  activeaza FVII la FVIIa si inhiba TFPI. Ca urmare initial rezulta depozite de fibrina care il oculteaza fata de mecanismele imunitare si inflamatorii.

Apoi activeaza direct plasminogenul prin clivarea PAI-1 si TAFI

PAI-1

Plasminogen activator inhibitor-1

TAFI

Thrombin activabile fibrinolysis inhibitor

Inhiba antiplasmina alfa 2 ceea ce genereaza necroza la nivelul gg limfatici, hemoragie si necroza la acest nivel. Ca urmare a disparitei functie gg limfatici germenele disemineaza pe cale sanguina.

Se descrie o situate particulara in Asia (China, Coreea, Japonia) unde a fost selectata o subpopulatie (2% din populatia generala) cu o mutatie care genereaza displasminogenemie (la care plasminogenul este numai 10% din nivelul plasmatic normal) dar este rezistenta  la infectia cu Y.Pestis.

   Alti germeni producatori de omptine

  • –         Salmonella enterica: PgtE
  • –         Klebsiella peumoniae: Kap

Coagularea si microparticulele 2 Luni, Iun 13 2011 

AU in IC and EM 2011

Hemostaza indusa de gazda

Coagularea face parte din grupul celor trei mecanisme destinate aprarii macoorganismului sau gazdei in fata atcului cu germeni patogeni.

Aceste trei mecanisme sint urmatoarele :

  • – imunitatea innascuta
  • – complementul
  • – coagularea

Ele sint interdepente si participa toate la raspunsul global al organismului la agresiunea microbiana care se traduce prin SIRS

  • – febra
  • – hTA
  • – frilozitate (cills)
  • – ameteli
  • – oligurie

Manifestarea clinica merge de la sepsis la soc septic si este rezultatul insumarii efectelor induse de insusi germenele patogen cu fenomenele genrate de rspunsul organismului la agresiunea acestuia (ca factor perturbator).

Socul septic, asa cum este cunoscut el se datoreaza nu atit virulentei germenului cit raspunsului exagerat al gazdei. In acest moment este imposibil de identificat care dintre indivizii supusi unei agresiuni cu germeni patogeni va genera un raspuns exagerat care se va traduce cu soc septic.

Hemostaza patogena in context septic este maoi degraba multificala  (se declanseaza concomitent in mai multe focare)  decit diseminata dintr-un focar initial.

Primum movens il reprezinta suferinta de CE (hipoxie, LPZ,…) care are ca urmare denudarea colagenului subiacent si remodelarea membranei celulare cu expunerea factorului tisular si a fosfatidilserinei. Concomitent se elibereaza din celule UL-vWF (cu origine in CE si megacariocite).  Se recruteaza trombocitele in focare si se genereaza trombina se antameaza coagularea se genereaza mirotrombi in microcirculatie care sint respronsabili de fenomenele de MODS.

Diseminarea procesului are doua aspecte

  • – recrutarea de Mo ca sursa de TF
  • – procesul de blebbing al membranelor celulare cu generare de microparticule din : CE, Mo, Tr, Hematii

Au fost identificare microparticule circulante in meningococemii dar si in socul septic independent de cauza acestuia.

Microparticulele circulante vehiculeaza integrine si alfaMbeta2 (Mac-1) care duc la activarea GP- IB alfa trombocitara. Mai vehiculeaza TF , GP -I b alfa si FXIa.

Coagularea si microparticulele 1 Duminică, Iun 12 2011 

AU in IC and EM 2011

Coagularea sanguina este unul dintre cele trei mecanisme principale de aparare a organismului:

  • – coagularea
  • – imunitatea innascuta
  • – cascada complementului

Toate trei sint interdepandente.

Coagularea  are scopul de a opri singerarea dupa lezarea vaselor mai ales mici si a decalnsa procesele de reparare. In mod obisnuit exista in permanenta remaniere vasculara la nivelul microcirculatiei (vasele cu diametru mai mic de 100 microni). Informatii aici.

In mod fiziologic este localizata in spatiu si este limitata in timp. Este declansata de leziunea tisulara prin intermediul eliberarii de factor tisular din celulele leziunii, are mecanisme complexe de control al extinderii iar dupa ce si-a realizat scopul se opreste (Preoteina C cu cofactorul sau Proteina S, antirombina) si incepe procesul de repermeabilizare prin declansarea fibrinolizei prin declansarea cascadei plasminei.  Concomitent incep procesele reparatorii locale prin cascada inflamatorie.

La adresa aceata se gaseste o scehma calsica explicita asa cum o stim de mai bine de o suta de ani.

Mai recent, pe acest scehelet s-a conceput un model care respecta in mare succesiunea evenimentelor dar insista mai mult asupra ordonarii in timp si spatiu.

El vorbeste nu numai despre cele doua cai de activare a coagularii (intrinseca si extrinseca) dar si de trei etape

  • – intierea
  • – amplificarea
  • – propagarea

Initierea

Initerea coagularii este realizata de legarea factorului VII incarcat negativ de factorul tisular (TF) si fosfatidil serine care se demascheaza prin leziunea endoteliului vascular. In acest mod se genereaza o cantitate mica de FVII activat.

FVIIa actioneaza asupra FX pe care-l activeaza iar acesta  (FXa) actioneaza pe FII (protrombina) pe care-l activeaza la trombina (FIIa).

Cuvintul de ordine al intregii faze este cantitate mica, urme.

Trombina (FIIa) are mai multe tinte moleculare de care se leaga

  • – fosfatidilserina. Cind se leaga de aceasta moelcula activeaza FV, FVIII
  • – GP-Ib alfa de pe suprafata trombocitelor. Cind se  leaga de aceasta proteina activeaza FXI.

Concomitent, UL-vWF  (ultra large-vWF) activeaza adeziunea plachetara care este urmata de agregarea acestora. UL-vWF (originar din CE si megacariocite) se leaga atit de proteinele matricei extracelulare denudate prin lezarea endoteliului vascular cit si de recepetori specifici de pe suprafata trombocitelor.

FXa care nu este legat de fosfatidilserina este captat de TFPI (tissu factor plasma inhibitor) si de PS (cofactor al TFPI). Complexul molecular rezultat inactiveaza TF si opreste generarea de FVIIa. Prin aceasta modalitate se inhiba partial producerea de trombina.

In prezent se stie ca microparticulele sint sursa da TF. Prin intermediul lor TF este vehiculat catre trombocite si neutrofile.

Microparticule transportatare de TF au fost identificate in meningocociile umane. Originea lor posibila este CE si Mo (celule cu „inducible TF expression”).

Amplificarea generarii de trombina si bucla Josso (sau propagarea)

Este calea principala a generarii de trombina in faza de propagare.

Nu necesita TF.

Se realizeaza pe suprafata trombocitelor prin legarea FIIa de GP-Ib alfa si FXI molecule  expuse  ambele pe suprafata trombocitelor.

Ca urmare se activeaza FIX la FIXa si are ca urmare asamblarea complexului tenazic (FIXa-FVIIIa) si genrarea FXa care permite formarea complexului protrombinazic care cliveaza protrombina la trombina.

Microparticule continind GP- Ib alfa- FIXa sint eliberate dupa activarea trombocitelor.  Ele reperezinta:

  • – o suprafata catalitica pentru ansamblul tenazic (FIXa-FVIIa)
  • – permite propagarea efectuui procoagulant

Trombina  genereaza monomerii de fibrina care sub actiunea FXIIIa realizeaza structurile de fibrina.

FXIII a este o transaminaza generata de clivarea FIIa la suprafata fibrinei.

In reteau de fibrina sint captate hematii si leucocite si se realizeaza cheagul matur.

Fiziologia folseste calea extrinseca. Calea intrinseca, declansata de activarea FII prin contact cu sticla sau caolin este identificata in vitro si a servit diagnosticarii hemofiliilor. In vivo, se poate activa si aceasta prin intermediul  macromoleculelor de fosfati (polifosfatii).  In acest mod se realizeaza generarea rapida de FVa si urme de trombina cu activarea buceli Josso.

Polifosfatii

  • – intrerup actiunea TFPI ca reglator al generarii de trombina
  • – transforma cheagul intr-o structura stabila

De citit Luni, Iun 6 2011 

http://www.science20.com/news_articles/evolutionary_biology_takes_ayurveda-79500

Fotografia anului Sâmbătă, Iun 4 2011 

Are si  comentarii:

traducere deinspaniola

Nu a pierit inca omeniea.


si

 

 

 

 

Doar un sarac poate fi atat de marinimos. Ce pacat ca omul nu este
intotdeauna asa de sarac !

traducere din indiana…

 

 

  

Este timpul ca indignarea sa-si spuna cuvintul. Cluj, Timisoara, Bucuresti. Sâmbătă, Iun 4 2011 

Comunicat mișcarea „Democrație Reală Acum”
 
Mișcarea „Democrație Reală Acum” se manifestă și la Cluj, duminică, 5 iunie, 2011, începând cu ora 18.00, pe B-dul Eroilor, în jurul monumentului dedicat Memorandiștilor (la „Clopot”). Clujul se alătură sutelor de mii de tineri protestatari din peste 130 de orașe europene care ies în stradă în data de 5 iunie, sub egida „European Revolution”. Vă așteptăm cu mesaje de protest, pancarte ori nemulțumiri cetățenești, pe care le vom aduna într-o „Cutie a indignărilor” după care le prezentăm opiniei publice și autorităților.
Mișcarea „Democrație Reală Acum” din România se solidarizează cu evenimentele din Spania, Grecia, Franța, Marea Britanie etc. și consideră că problemele pentru care cetățenii din întreaga Europă au ieșit în stradă le regăsim și în România.
Nu reprezentăm vreo formațiune politică și nu susținem exclusiv vreun grup religios sau etnic. Suntem simpli cetățeni, iar factorul nostru de coeziune îl reprezintă indignarea față de felul în care funcționează sistemul politico-economic în Romania și la nivel internațional.
Suntem indignați de abuzurile și corupția politicienilor, băncilor și afaceriștilor care au adus România în starea actuală. Vrem ca responsabilii pentru criza și inegalitățile economice să plătească pentru această injustiție și nu cetățenii prin impunerea măsurilor de austeritate (tăieri salariale, creșterea taxelor și impozitelor, creșterea prețurilor la servicii, disponibilizări etc.).
Dorim asigurarea unor locuri de muncă plătite decent, accesul la educație publică de calitate și la un sistem sanitar gratuit și eficient, dreptul la egalitate de șansă, la o participare politică reală, dincolo de democrația electorală, și la o dezvoltare personală liberă.
Vrem să fim considerați ființe umane, nu mașini de vot manipulabile o dată la 4 ani. Iluzia democrației este întreținută de un vot care nu îți dă posibilitatea reală de a schimba ceva, ci doar  să alegi răul cel mai mic. Indiferent de rezultat, puterea rămâne în mâinile lor.
Dorim suspendarea acordurilor cu FMI și Banca Mondială deoarece acestea reprezintă sursa îndatorării și sărăcirii României pe termen lung, în condițiile în care populația va trebui să suporte returnarea împrumuturilor prin impunerea unor noi măsuri de austeritate. Într-o paradigmă de tip neoliberal, FMI-ul și Banca Mondială sunt organisme care urmăresc doar profitul câtorva privilegiați și nu bunăstarea generală a populației. O Românie săracă și îndatorată își pierde libertatea și suveranitatea de a-și alege viitorul.
Pentru toate acestea suntem indignați! Vom lupta pentru drepturile noastre! Vrem o Democrație Reală Acum! Cetățenii nu sunt subordonați statului și capitalului speculativ, comunitățile de cetățeni asociați constituie statul!

Indignații

http://www.eurevo.org/
http://www.eurevolution.com/
http://roarmag.org/
http://wrong.ro/manifest/
Contact:

indignativacluj@gmail.com

Cum se calculeaza VO2 Sâmbătă, Iun 4 2011 

VO2-ul pe care il stiu eu, este extractia tisulara de oxigen.

Ea se calculeaza simplu fiind debitul cardiac inmultit cu diferenta dintre continutul arterial in oxigen si continutul venos in oxigen.

DO2 = CO x CaO2= IC x CaO2 x 10/BSA

VO2 = IC x (CaO2-CvO2) x 10/BSA

CaO2 = (Hgb x 1.36 x SaO2) + (0.0031 x PaO2)

CvO2 = (Hgb x 1.36 x SvO2) + (0.0031 x PvO2)

VO2 = IC x {Hgb x 1. 36 x (SaO2- SvO2) + 0,0031 x (PaO2 – Pv O2)} x 10 /BSA

Unde:

  1. CO = cardiac output
  2. IC = indicele cardiac
  3. CaO2 = continutul arterial in oxigen
  4. CvO2 = continutul venos in oxigen
  5. SaO2 = saturatia arteriala de O2
  6. Sv = saturatia venoasa de O2
  7. PaO2 = presiunea arteriala a O2
  8. PvO2 = presiunea venoasa a O2
  9. Hgb = hemoglobina
  10. BSA = suprafata corporala

Valori normale : 180-220 ml

In afara de masurarean directa se mai poate estima global din ScvO2

Oice ScvO2 mai mic de 60% sugereaza o reducere a CO sub 2,5l/min mp ceea ce merege, de obicei cu cresterea extractiei tisulare de O2. Si invers.

Extrectia tisulara de O2 se mentine constanta  pina la o hemoglobina de circa 4g/dl. Sub aceasta valoare critica a Hb extractia scade liniar.
Alte inforamtii aici si https://geomarz.wordpress.com/2009/08/24/saturatia-venoasa-de-oxigen-in-atentia-lui-seeker/

SU-30, SU-35, SU T-50 Vineri, Iun 3 2011 

In vizita pe la Resboiu am dat de o postare aviatica. In perioada 6-10 iunie, deaspura Marii Negre se vor „juca” de-a hotii si vardistii nato-istii si rusii. Rusii, zice tot Resboiu, vor veni cu Su-30. M-am uitat prin ciberspatiu si am gasit atit Su-30 cit si Su-35.

Acesta este Suhoi-30

iar acesta este Suhoi-35 static

Si Suhoi-35 in miscare

Nu stiu de ce nu vin si cu Su-35…

Poate o sa ma edifice tot fratele Resboiu…

Imi aduc aminte de copilarie cind imi doream sa ma fac aviator daca nu cosmonaut…

Si ce am ajuns, un amarit de anestezist contestat de lupii tineri calcatori pe cadavre…

Suhoi T – 50

Avion de vinatoare invizibil.

Aparatul este cunoscut şi sub denumirea de PAK FA şi este văzut de experţi drept un rival al avionului american F-22 Raptor, care a efectuat primul sau zbor în 1997.

Caracteristici:

  • – poate să zboare în toate tipurile de conditii meteorologice;
  • – poate să decoleze de pe o pistă de doar 300-400 de metri;
  • – poate fi realimentat în zbor;
  • – poate să atace simultan mai multe tinte din aer şi de la sol.

Imagini de la testare

Si primul zbor oficial de la show-ul  MAKS 2011 din 16-21 august.

Up-datare 19.06.2013
Prietenul Romania Military ne informeaza ca T-50 sau SU T-50 PAK FA are motorul lui… Ceva de ordinul 4-5 Mach, parca…
Vom reveni.