Gene noi si evolutia creierului uman Sâmbătă, Oct 29 2011 

Aici niste lucruri interesante despre dezvoltarea creierului uman si genele noi achizitionate in procesul evolutiei filogenetice.

Young genes correlated with evolution of human brain

Young genes that appeared after the primate branch split off from other mammal species are more likely to be expressed in the developing human brain, a new analysis finds. The correlation suggests that evolutionarily recent genes, which have been largely ignored by scientists thus far, may be responsible for constructing the uniquely powerful human brain. The findings are published October 18 in the online, open access journal PLoS Biology.

„We found that there is a correlation between new gene origination and the evolution of the brain,” said senior author Manyuan Long, PhD, Professor of Ecology & Evolution at the University of Chicago. „There are some 50 to 60 human-specific genes in the frontal cortex of the brain, the part that makes humans diverge with other non-human primates.”

Scientists have long sought to solve the riddle of how the human brain evolved the unique anatomy and functional capacity that separate us from our primate ancestors. With the completion of the Human Genome Project and the growing availability of genome sequences for our primate relatives and other species, researchers have looked to genetics for answers. From these studies, many scientists have hypothesized that differential regulation of conserved genes shared across species, rather than the arrival of new, species-specific protein-encoding genes, was responsible for the dramatically different human brain.

However, in a 2010 study, Long’s laboratory discovered that the younger, species-specific genes could be just as important to an organism’s development as older, conserved genes. For the new paper in PLoS Biology, first author Yong Zhang, PhD, and colleagues merged a database of gene age with transcription data from humans and mice to look for when and where young genes, specific to each species, are expressed. The researchers found that a higher percentage of primate-specific young genes were expressed in brain than mouse-specific young genes. Human-specific young genes were also more likely to be seen in fetal brain, when the organ is developing, and in the brain structures uniquely elaborated in primates such as neocortex and prefrontal cortex.

The authors stress that their finding is only a correlation between the appearance of young, human-specific genes and the evolutionary appearance of advanced brain structures. Future research will look at the function of these genes and the role they may have played in building the unique human brain. One intriguing feature is that many of the new genes appear to code for novel proteins, rather than merely tweaking the regulation of older, conserved proteins.

„Traditionally, people don’t believe that a new protein or new gene can play any role in an important process. Most people only pay attention to the regulation of genes,” Long said. „But out of a total of about 1,300 new genes, only 13 percent were involved in new regulation. The rest, some 1,100 genes, are new genes that bring a whole new type of function.”

Retrogene = a segment of DNA that has arisen by reverse transcription of the genetic material in an RNA virus (retrovirus) and incorporation of the DNA so formed into the host cell’s genomic DNA.

Anunțuri

Hematomul subdural acut Marți, Oct 25 2011 

In terminologia medicala romanesaca, sub numele de hematom subdural se intelege o acumularare CRONICA de singe intre dura mater si foita parietala a arahnoidei. El survine la saptamini si chiar luni dupa un traumatism craniocerebral MINOR. Uneori traumatismul este atit de neinsemnat incit nici nu mai poate fi precizat. Este apanajul virstnicului. Se manifesta initial prin cefalee. Diagnosticul se pune, cel mai adesea, dupa instalarea tulburarii starii de constienta.

In terminologia straina, prin hematom subdural se intelege ceea ce se intlege in terminologia romanesaca prin hematom subarahnoidian. Acesta poat fi acut sau cronic. De cauza traumatica su vasculara.

Un clip cu muzica extraordinara si imagini ciudate Duminică, Oct 23 2011 

De la Romania Inedit

Avantaje rahi-peri Miercuri, Oct 19 2011 

Nu exsita.

Tehnica imbina armonios riscurile rahianesteziei cu cele ale periduralei.

 

Tot un avion: Mig-29 Fulcrum Marți, Oct 18 2011 

De la prietenii mei resboienii

Dar si doua Suhoaie…

Si un typhoon.

Tamo daleko Joi, Oct 13 2011 

 

 

 

 

Receptorii GABA-ergici I Miercuri, Oct 12 2011 

Toata lumea stie ca cea mai obisnuita modalitate de comunicare intercelulara se realizeaza prin intermediul receptorilor.

De asemenea, toata lumea stie ca receptorii sint structuri celulare, cel mai adesea proteice situate la nivelul membranei celulare, dar si la nvelul structurilor membranoase subcelulare, in citoplasma sau in nucleu. De asemenea, in afara de acesti receptori care sint fixati pe celule, mai exista si altii fixati pe structurile extracelulare, dar si liberi in torentul sanguin.

Scopul acestui post este aducerea in atentia celor interesati o serie de date despre receptorii GABA-ergici.

Se estimeaza ca circa 20-30% dintre neuronii cerebrali fac parte din sistemul GABA-ergic. Activarea acestora are ca rezultat hiperpolarizarea membranei neuronale care duce la inhibarea neurotransmisiei in SNC.

Clase

  • – receptorii GABA-A

Structura pentamerica

Sint canale de clor lignd-gated

Activarea lor duce la influx de Cl

Exista o mare diversitatea structurala la aceasta clasa care are 19 subunitati genice cunoscute

Sint modulati de benzodiazepine care au urmatoarele efecte

– sedare

Pare sa fie mediata de subtipul de receptori care contin varianta alfa1

– anxioliza

Pare sa fie mediata prin subtipul de receptori care contin varianta alfa 2

– relaxare musculara

– anticonvulsivant

Sedarea poate fi suparatoare atunci icnd sint folosite in alte scopuri.

  • – receptori GABA-B

Structura heterodimerica

Sint cuplati cu proteine Gi/Go

Activeaza canale de K si inhib canale de Ca

Exista o diversitate mai redusa cu numai trei unitati genice cunoscute

Ambele clase moduleaza emotii, cunoastere, durere si tonusul muscular si sint tinte pentru molecule folosite in clinica.

Agonist specific este Baclofenul care este indicat pentru reducerea spasticitatii musculare.

Zolpidem

= derivat de imidazoperidina

Are afinitate mare pentru R GABA-A alfa1. Are afinitate de 20 de ori mai mica pentru variantele alfa 2 si 3 si nu are afinitate pentru varianta alfa5.  Din acestea motive este considerat alfa 1 selectiv.

Efectul este sedativ si hipnotic.

Gaboxadol

= analog GABA

Actioneaza pe R GABA-A.

Dezvoltarea sa a fost oprita in 2007 din cauza efectelor secundare care se manifesta prin halucinatii si dezorientare.

Reducerea efectelor sedative

  • L-838417 = agonist partial de receptori GABA cu subunitati alfa2, 3 5 si antagonist al variantei care contine alfa 1

Are efect numai anxiolitic, fara sedare, la soareci si la primate

Nu a fost dezvoltat mai departe din cauza unor neajunsuri din punct de vedere farmacocinetic

  • TPA023 = MK-0777 = agonist alfa 2, 3 selectiv

Are, de asemnea,  efect anxiolotic si nu are efect sedativ la rozatoare

A ajuns in faze de stiudiu II in clinica umana dar s-a dovedit ca are efecte secundare grave: cataracta

  • Ocinaplon = DOV-273547

Efect selectiv anxiolitic fara sedare la rozatoare si la om, studii de faza I si II .

Efecte toxice hepatice.

Nu este selectiv, ci actioneaza pe toate tipurile de subgrupe alfa.

  • MRK-409 = MK-0343

Asemanator structural cu TPA023 si L-838417

Avonist pe alfa3 fara sa se lege selectiv de acesta.

Produce anxioliza selectiva la primate si soareci dar la om produce si sedare

  • TPA023B agonist alfa 2, 3, 5 antagonist alfa1

Bine tolerat la om

Anxiolitic selectiv

Din datele de mai sus rezulta ca se poate manipula selectiv anxietatea si sedarea prin manipularea diferitelor subtipuri de receptori GABA.

Putine dintre moleculele dezvoltate pina cum, insa, au utilitate pracitca in clinica umana.

Sa intelegem datoria publica… in franceza. Marți, Oct 11 2011 

2011 ESICM Systematic Rewiew Group Clinical Evidence in ICU-2- Duminică, Oct 9 2011 

Manevrele de recrutare

Pacientii cu ALI/ARDS sint susceptibili se dezvolte suferinta pulmonara (lung injury) prin:

  • – supradistensie alvelolara
  • – mecanismul de inchidere/deschidere (recrutare/derecrutare) alveolara
  • – imposibilitatea de deschidere alveolara

Manevrele de recrutare au ca scop : recrutarea alveolara si imbunatatirea oxigenarii

Ele constau in cresterea presiunii transpulmonare pentru un timp mai indelungat. Prin aceasta se poate genera barotrauma si reducerea intoarcerii venoase cu reducerea consecutiva a CO.

Se pot realiza prin

  • – Peak  35-50 cm H2O
  • – Timp – 20-40 sec
  • – PEEP mediu 10-16,5 cm apa

Severitatea suferintei pulmonare se evalueaza prin

  • -LISS : lung injury severity score
  • – NAECC : N american Europe consensus conferince (1994)

Concluzia este ca nu exista date cae sa sustina utilizarea sistematica a manevrelor de recrutare in toate cazurile de ALI/ARDS.

Metaanaliza efectuata nu a putut identifica situatiile in care manevrele respective au imbunatatit clar evolutia in temeni de beneficiu in supravietuire.

F-35B la apuntare… si nu numai… Sâmbătă, Oct 8 2011 

Ia te uita ce am gasit la prietenii mei de la Resboiu !

Va palce cum zboara pasarea aia ?

Dar asta va place? Mie, da !

2011 ESICM Systematic Rewiew Group Clinical Evidence in ICU Sâmbătă, Oct 8 2011 

Dupa cum stie mai toata lumea, dinamica publicatiilor in domeniu este extrem de solicitanta. S-a facut estimarea ca, pentru a se pune la punct cineva cu toate aparitiile din doemniu, ar trebui sa citeasca minimum 17 articole zilnic. Asta presupunind ca ar avea acces la ele.

De aceea, recent, ESICM a constituit un grup de pucru care sa urmareasca publicatiile si sa traga concluzii care sa fie facute cunoscute practiciienilor prin intermediul unei publicatii cu numele de mai sus. Ea este dsitribuita gratuit membrilor cotizanti.

Intr-o serie de postari voi rezuma citeva dintre cele mai interesante, petnru mine, informatii.

Incep cu tema ARF-ARDS

PEEP mare versus PEEP mic

Ventialtia protectiva presupune VC mic + presiune de platou mica. Ea are ca scop reducerea agresiunii ventilatorii asupra plaminului si reducerea mortalitatii.

Daca exsita consens asupra celor doi parametri de mai sus asupra setarii PEEP continua sa existe discutii.

PEEP

– are ca scop mentinerea alveolelor deschise

– traditional este setat intre 5 si 12 cm apa

– este util in situatii cu edem alveolar si colaps alveolar

– la pacientii cu  suferinta pulmonara medie, folosirea unui PEEP mare poate agrava evolutia prin supradistensie alveolara

Concluzia grupului de lucru este urmatoarea

PEEP-ul trebuie individualizat. Valorile mari sint benefice in cazurile severe., Ele nu se indica in cazurile mai putin severe.

Nokia… deleting people Miercuri, Oct 5 2011 

Noi tinte terapeutice pentru tratamentul insuficientei cardiace -8- Miercuri, Oct 5 2011 

Modulare energeticii miocardice

Sursele de energie ale miocardului normal

– 60-100% FFAs (acizii grasi liberi)

Utilizarea FFAs necesita un consum mai mare de oxigen decit celelalte cai. Pentru obtinerea unei cantitati echivalente de ATP se foloseste cu 10-15% mai mult oxigen.

– 0-40% glucoza si acid lactic

In IC exista un status hiperadrenergic care duce la cresterea FFAs circulanti. Ca urmare metabolismul energetic al miocardului vireaza aproape exclusiv pe utilizarea acizilor grasi. Se ajunge astfel la nevoi crescute de oxigen paralel cu cresterea rezistentei la insulina. Mai mult, acizii grasi si metabolitii lor inhiba piruvatdehidrogenaza si oxidarea glucozei, creste lactatul si acumularea de protoni (acidoza celulara) altereaza dinamica calciului. Secundar este alterata contractilitatea ventriculara si creste riscul de aritmii.

De aceea se considera ca imbunatatirea energeticii miocardice este un deziderat important in manipularea IC.

  • Modulatorii metabolici vireaza utilizarea FAAs catre glucoza, optimizeaza eficienta metabolica si imbunatatesc functia ventriculara.

Mecanismele de actiune ale modulatorilor metabolici sint urmatoarele:

– inhibarea O-palitoiltransferazei 1

– inhibarea long-chain 3-ketoacyl-CoA thiolase

– inhibarea manolil-CoA decarboxilaza

si / sau

– activarea 5′-AMP-activated protein kinase (AMPK)

  • GLP1 (glucagon-like peptidine-1)

Este incretina care este eliberata de celulele L intestinale ca raspuns la ingestia de glucoza.

Creste secretia de insulina din celulele pancreatice si creste preluarea miocardica de glucoza prin translocarea veziculelor transportoare de glucoza GLUT1 si GLUT 4.

Are efect direct cardioprotectiv prin stimularea receptorului GLP1R care este cuplat cu proteina G. Prin acest sistem se activeaza adenilciclaza.

Administrarea cronica de GLP1  imbunatateste functia ventriculului , imbunatateste tolernta la efort si calitatea vietii pacientilor indiferent daca sint sau nu diabetici.

Este bine tolerat si poate fi o alternativa pentru pacientii cu IC si diabet tip 2.

Este degradat rapid de catre DPP4.

  • Molecule care folosesc aceeasi cale

– agonisti de GLP1R : exenadite, liraglutide

– inhibitori ai DPP4: saxagliptin, sitgliptin, vildagliptin

imbunatatesc performantele regionale si ventriculare la stress, reduc stunning-ul postischemic la CAD si pastreaza LEVF.

Exista mai multe studii de diverse faze cu acesti compusi.

Diabetul zaharat si rezistenta la insulina

IC este prezenta la 30-40% dintre pacientii cu DZ.

Metformina este asociata cu reducerea mortalitatii si nu creste riscul de internare in spital pentru IC de orice cauza. Spre deosebire de celelalte ADO si insuina care au efecte opuse.

Metforminul  administrat in ICC si stari rezistente la insulina stimuleaza oxidarea FAAs si translocarea GLUT1 si GLUT4 catre sarcoplasma, favorizind astfel utilzarea glucozei prinstimularea act.AMPK.

Rezistenta la insulina se asociaza cu disfunctie a celulei endoteliale, inflamatie, stress oxidativ si remodelare miocardica. Ea mai creste preluarea miocardica de FFAs, creste MVO2, reduce preluarea de glucoza si scade eficienta miocardica.

Strategiile terapeutice care urmaresc imbunatatirea rezistntei la insulina la pacientii care au si ICC incud modulatori metabolici si agenti activanti de AMPK.

– Metforminul descris mai sus, este obiectul unos studii de faza III si IV.

– Mimetice de GLP1 si inhibitori de DPP4 au fsot gasite benefice in studii mici, dar studii mari, randomizate nu au reidentificat aceleasi efecte.

Alte potentiale tinte

Hormonii

Unii hormoni sint downpreglati in ICC: hormonii tiroidieni, testosteronul, hormonul de grestere si IGF1. Nu exista, inca, date care sa sustina folosirea lor sistematica .

Nutrienti

  • Oligonutrienti:

Molecule asociate cu rezervele de ATP : coenzima Q10, l-carnitina, tiamina, alte vitamine B, aminoacizi

Molecule asociate cu producerea de proteine: aminoacizi

Molecule asociate cu balanta Ca : taurina

Molecule asociate cu inhibarea stresului oxidativ : coenzima Q10, taurina

Rezultatele sint neconcludente

  • Acizii grasi omega3 par sa aiba efecte benfice dar inca este devreme sa se indice folosirea lor constanta.

Agentii bradicardizanti : ivabradina

Scopul este mentinerea unui ritm cardiac sub 70

    • Insuficenta cardiaca cu fractie de ejectie pastrata
    • HFPEF sau insuficienta cardiaca cu fractie de ejectie pastrata reprezinta circa 50% dintre cazurile de IC, mai ales printre bolnavii cu HTA.

    In ciuda numarului mare de cazuri, nu exista un consens in ceea ce priveste fiziopatoogia ei. Alterarea relaxarii pare sa fie un factor important. La fel, nu exista consns in cea ce priveste diagnosticul. Cel mai adesea se asociaza cu o serie de comorbiditati. De asemenea, tratamentul care este eficinet la pacientii cu IC si reducerea LVEF la HFPEF nu este benefic.

  • Ghidurile existente nu recomanda tratamente ci enumera numai pricipiile de tratament

– folosirea diureticelor pentru limitarea retentiei de lichide

– evitarea reducerii excesive a presarcinii

– tratamentul HTA si a bolilor coronariene

– tratamentul aritmiilor (Fi A)

-prevenirea fibrozei si a hipertrifiei

– identificarea si corectarea factorilor precipitanti

Tinte terapeutice

– Modularea caii NO-cGMP-PRKG  prin molecule de tipul sildenafil

– Nebivolol care este antagonist beta1 cu proprietati vasodilatatoare

– Tetrahidrobiopetrina

-Antialdosteronice (spironolactona)

Si a dat dumenzeu sa termin acest lung si extrem de dens articol si sa ma pot ocupa si de alte teme, in liniste…..

Un tabel cu dinamica populatiei in citeva tari ale lumii Luni, Oct 3 2011 

La aceasta adresa se pot accesa tabele cu dinamica populatiei din citeva tari ale lumii. Desi Romania lipseste, este interesant de vazut ce se intimpla prin jur. In tot estul, dupa caderea socialismului, speranta medie de viata la nastere a scazut. In 20 de ani, abia daca, in unele tari s-a revenit la valoare de dinainte de 89. In altele, cum este exemplul Ucrainei, NU s-a mai revenit.

Imi este greu sa cred ca Romania nu a respectat aceasta modalitate de evolutie.

Este interesant de vazut ca Romania interbelica se afla cam la acelasi nivel de dezvoltare economica precum  Belgia in 1841, Danemarca in 1835, Italia in 1890…

PS

Pentru a intra pe sit este nevoie sa se creeze un cont. User name-ul este adresa de e-mail si parola este furnizata de sit.

Stefan Hrusca Sâmbătă, Oct 1 2011