Modulare energeticii miocardice

Sursele de energie ale miocardului normal

– 60-100% FFAs (acizii grasi liberi)

Utilizarea FFAs necesita un consum mai mare de oxigen decit celelalte cai. Pentru obtinerea unei cantitati echivalente de ATP se foloseste cu 10-15% mai mult oxigen.

– 0-40% glucoza si acid lactic

In IC exista un status hiperadrenergic care duce la cresterea FFAs circulanti. Ca urmare metabolismul energetic al miocardului vireaza aproape exclusiv pe utilizarea acizilor grasi. Se ajunge astfel la nevoi crescute de oxigen paralel cu cresterea rezistentei la insulina. Mai mult, acizii grasi si metabolitii lor inhiba piruvatdehidrogenaza si oxidarea glucozei, creste lactatul si acumularea de protoni (acidoza celulara) altereaza dinamica calciului. Secundar este alterata contractilitatea ventriculara si creste riscul de aritmii.

De aceea se considera ca imbunatatirea energeticii miocardice este un deziderat important in manipularea IC.

  • Modulatorii metabolici vireaza utilizarea FAAs catre glucoza, optimizeaza eficienta metabolica si imbunatatesc functia ventriculara.

Mecanismele de actiune ale modulatorilor metabolici sint urmatoarele:

– inhibarea O-palitoiltransferazei 1

– inhibarea long-chain 3-ketoacyl-CoA thiolase

– inhibarea manolil-CoA decarboxilaza

si / sau

– activarea 5′-AMP-activated protein kinase (AMPK)

  • GLP1 (glucagon-like peptidine-1)

Este incretina care este eliberata de celulele L intestinale ca raspuns la ingestia de glucoza.

Creste secretia de insulina din celulele pancreatice si creste preluarea miocardica de glucoza prin translocarea veziculelor transportoare de glucoza GLUT1 si GLUT 4.

Are efect direct cardioprotectiv prin stimularea receptorului GLP1R care este cuplat cu proteina G. Prin acest sistem se activeaza adenilciclaza.

Administrarea cronica de GLP1  imbunatateste functia ventriculului , imbunatateste tolernta la efort si calitatea vietii pacientilor indiferent daca sint sau nu diabetici.

Este bine tolerat si poate fi o alternativa pentru pacientii cu IC si diabet tip 2.

Este degradat rapid de catre DPP4.

  • Molecule care folosesc aceeasi cale

– agonisti de GLP1R : exenadite, liraglutide

– inhibitori ai DPP4: saxagliptin, sitgliptin, vildagliptin

imbunatatesc performantele regionale si ventriculare la stress, reduc stunning-ul postischemic la CAD si pastreaza LEVF.

Exista mai multe studii de diverse faze cu acesti compusi.

Diabetul zaharat si rezistenta la insulina

IC este prezenta la 30-40% dintre pacientii cu DZ.

Metformina este asociata cu reducerea mortalitatii si nu creste riscul de internare in spital pentru IC de orice cauza. Spre deosebire de celelalte ADO si insuina care au efecte opuse.

Metforminul  administrat in ICC si stari rezistente la insulina stimuleaza oxidarea FAAs si translocarea GLUT1 si GLUT4 catre sarcoplasma, favorizind astfel utilzarea glucozei prinstimularea act.AMPK.

Rezistenta la insulina se asociaza cu disfunctie a celulei endoteliale, inflamatie, stress oxidativ si remodelare miocardica. Ea mai creste preluarea miocardica de FFAs, creste MVO2, reduce preluarea de glucoza si scade eficienta miocardica.

Strategiile terapeutice care urmaresc imbunatatirea rezistntei la insulina la pacientii care au si ICC incud modulatori metabolici si agenti activanti de AMPK.

– Metforminul descris mai sus, este obiectul unos studii de faza III si IV.

– Mimetice de GLP1 si inhibitori de DPP4 au fsot gasite benefice in studii mici, dar studii mari, randomizate nu au reidentificat aceleasi efecte.

Alte potentiale tinte

Hormonii

Unii hormoni sint downpreglati in ICC: hormonii tiroidieni, testosteronul, hormonul de grestere si IGF1. Nu exista, inca, date care sa sustina folosirea lor sistematica .

Nutrienti

  • Oligonutrienti:

Molecule asociate cu rezervele de ATP : coenzima Q10, l-carnitina, tiamina, alte vitamine B, aminoacizi

Molecule asociate cu producerea de proteine: aminoacizi

Molecule asociate cu balanta Ca : taurina

Molecule asociate cu inhibarea stresului oxidativ : coenzima Q10, taurina

Rezultatele sint neconcludente

  • Acizii grasi omega3 par sa aiba efecte benfice dar inca este devreme sa se indice folosirea lor constanta.

Agentii bradicardizanti : ivabradina

Scopul este mentinerea unui ritm cardiac sub 70

    • Insuficenta cardiaca cu fractie de ejectie pastrata
    • HFPEF sau insuficienta cardiaca cu fractie de ejectie pastrata reprezinta circa 50% dintre cazurile de IC, mai ales printre bolnavii cu HTA.

    In ciuda numarului mare de cazuri, nu exista un consens in ceea ce priveste fiziopatoogia ei. Alterarea relaxarii pare sa fie un factor important. La fel, nu exista consns in cea ce priveste diagnosticul. Cel mai adesea se asociaza cu o serie de comorbiditati. De asemenea, tratamentul care este eficinet la pacientii cu IC si reducerea LVEF la HFPEF nu este benefic.

  • Ghidurile existente nu recomanda tratamente ci enumera numai pricipiile de tratament

– folosirea diureticelor pentru limitarea retentiei de lichide

– evitarea reducerii excesive a presarcinii

– tratamentul HTA si a bolilor coronariene

– tratamentul aritmiilor (Fi A)

-prevenirea fibrozei si a hipertrifiei

– identificarea si corectarea factorilor precipitanti

Tinte terapeutice

– Modularea caii NO-cGMP-PRKG  prin molecule de tipul sildenafil

– Nebivolol care este antagonist beta1 cu proprietati vasodilatatoare

– Tetrahidrobiopetrina

-Antialdosteronice (spironolactona)

Si a dat dumenzeu sa termin acest lung si extrem de dens articol si sa ma pot ocupa si de alte teme, in liniste…..

Anunțuri