Un avion nedetectabil prin radar? Nimic mai simplu… Luni, Apr 30 2012 


A se aplica, numai, aparatul matematic pus la punct si publicat de Ufimtsev in 1962 la… Moscova.
O problema a fost limba, dar amerlocii au depasit-o cu succes. Au gasit niste matematicieni (astia nu prea sint dusi pe la biserica si-si baga nasul unde altii nu si l-ar baga) care stiau rusa… Si gata, s-au nascut Fantomurile.
Aici are un cuvint greu de spus politica, politicienii si intelegerea unor lucruri…
Poate ar fi bine sa se stie ca aparatul matematic si teoria fizica care a permis producerea monitoarelor noastre ultraplate la care ne uitam cu mindrie noi, toti membrii comunitatii virtuale, au fost puse la punct de un roman. Nicolaescu. Fiul ultimului ministru predecembrist al sanatatii. Lucreaza in Japonia. Acolo si-a dezvoltat teoriile si acolo a fost apreciat. In alta tara, la fel ca Ufimtsev.
In Romania sint apreciati Becalii, Oanele Zvoranu, Pepe si Monicile Gabor sau grasul cu pliciul care candideaza la primaria Bucurestiului, Prigoana…
In ce lume traim si ne crestem copiii?
Sursa este RomaniaMilitary

Anunțuri

Elicopter prabusit la Tulcea Vineri, Apr 27 2012 

Din fericire nu este ovrba de un elicopter romanesc. Din cele vreo 5-6 cite mai zboara in R si pe care le foloseste cu succes palestinianul nostru de la MS pentru SMURD era o nenorocire daca mai cadea vreunul.
Iata cum arata elicopterul cu pricina.
De la prietenii mei rezboienii cei noi

Incalzirea globala si nivelul marii – Noua Zeelanda 100 de ani Vineri, Apr 27 2012 

Alarmistii climatologici sustin ca datorita activitaii omului, prin eliberarea de CO2 acesta a decalnsat fenomenul de incalzire globala prin efectul de sera pe care l-ar avea respectivul gaz dar nu numai el. A fost incriminat si metanul eliminat de nevinovatele oi australiene…
Recent a fost publicata o colectie de harti desenate in 1912 si comparate cu imaginile din satelit ale aceleasi zone (NZ). Din nefericire pentru alarmistii climatologici, nu s-a evidentiat nici un fel de crestere a nivelului ocenauui.
Pentru cine nu crede a se consulta articolul si imaginile de aici.
De asemenea, din nefericire, tam-tamul cu incalzirea globala se datoreaza unei politici planetare criminale care are ca scop ascuns impiedicarea dezvoltarii industriale a altor zone decit cele deja dezvoltate. De la aceasta teorie aberanta nesustinuta de realitate s-a ajuns la aberantul protocol de la Kyoto care trebuia pus in aplicare incepind cu anul trecut si care punea la grea plata tarile emitatoare de CO2 (mai ales pe cele apartinind grupului BRIC). Din fericire pentru Romania, dezindustrializarea masiva si dezagriculturizarea ei nu o face pasibila de nici un fel de plata.

Capusele Vineri, Apr 20 2012 

Iata cum arata o capusa.
Ea poate transmite doua categorii de boli
– babesioze
– borelioze
Ambele sint boli parazitare.
Despre babesii si babesioze aici.
Tratamentul poate fi facut cu clindamicina si chinina sau, mai nou, cu azitromicina si atovaquone
Despre borelii si borelioze aici.
Boreliozele raspund bine la medicatie relativ banala ca doxiciclina, ampicilina, eritromicina dar si cefalosporine ca ceftriaxon, cefotaxim, cefuroxim
Este bine ca animalele de companie sa fie vaccinate si deparazitate. Deparazitarea se face lunar.

Video ateroscleroza Vineri, Apr 20 2012 

Efecte de la perfuzii Vineri, Apr 20 2012 

Face parte din seria ”raspunsuri”.
Deci.
Perfuzia este o MODALITATE de administrare a unor substante, produse,lichide, droguri, etc,…
Perfuzia poate fi endovenoasa (adica in vena), endoarteriala (adica in artera)sau gastica, sau peritoneala sau… unde te mai duce capul sa o pui.
Nu o sa ma obosesc sa dau prea multe informatii pentru ca intrebarea nu merita. Intrebarea este conceputa cu siguranta de o persoana complet pe dinafara de problemele medicale. Face parte dintre acei indivizi care, daca stiu sa citeasca isi imagineaza ca si INTELEG ce citesc. Nu numai ca inteleg ci si ca-si pot da cu parerea si emite judecati de valoare in domeniu.
Ii sfatuiesc pe acestia sa lase medicina in grija celor care se pricep, sau pe Google sa nu mi-i mai trimita.

Nicu Anghel saxofonist banatean Sâmbătă, Apr 14 2012 



Controlul epigenetic Sâmbătă, Apr 14 2012 

Ma tineti minte ca la Bruxelles s-a pomenit de controlul epigenetic al sepsisului si nu numai. Pe mine ma apucase entuziasmul pe cind colegi de meserie au zis ”pina aici, gata cu metilarea lui” (era vorba de metilare unor histone care duc la blocare activarii unor gene, proces denumit silencing, implicate in declansarea sepsisului) si au plecat.
Discutind cu un coleg, am aflat ca procesele epigenetice sint in centrul atentiei multora.
Colegul acesta este interesat de FIV (fertilizare in vitro). Si anume de partea de laborator a FIV-ului.
Cu ocazia aceasta am aflat ca in ultimul timp din cele 100 de tentaive de FIV de la Giulesti, nici una nu s-a soldat cu sarcina. Laboratorul a ramas fata medic embriolog cu experienta. Iar experienta se capata in circa 10 ani.
De ce se obtine asa de greu competitivitatea in acest domeniu ? Tocmai din cauza epigeneticii.
Procesul de fertilizare in vivo se desfasoara in anumite conditii de mediu (structura mediului inconjurator in care se produce fenomenul cu concentratii de substante de baza, mediatori chimici, temparatura, pH, factori de stimulare si mai stiu eu ce, caz doar nu sint din domeniu si nici nu ma interesa pina acu’ma intereseaza numai cuvintul EPIGENETICA).
Pe scurt, epigenetica este responsabila de insuccesul giulestean.
Oricit de importanta este informatia genetica pentru existenta vietii, mediul este la fel de important.
Darwin a sesizat importanta mediului. Si a intuit corect dialogul mediului cu materialul genetic. Nivelul de cunostinte in domeniu de la vremea aceea era extrem de rudimentar iar intuitiile lui s-au lovit de prejudecatile vremii si de religie. Pe urma genetica a devenit o regina a stiintelor si a intrat in politica. Mai ales dupa ce niste americani si-au insusit pe la mijlocul secolului XX cercetarile unei frantuzoaice si au devenit parintii acizilor nucleari.
Daca Stalin a exagerat insistind asupra importantei mediului in transmiterea caracterelor si in politica, ulterior totul se reducea NUMAI la genetica nucleara. Urmasii Lepsinkai si ai lui Lisenko (reanimatorii unei vechi teorii a”generatiei spontanee”)s-au incapatinat sa se intereseze si la mijlocul secolului XX de ereditatea extranucleara in ciuda dispretului fatis afisat de marele frate de peste marea balta.
Iata ca tabloul incepe sa se completeze. Informatia genetica este esentiala in definirea organismului dar nu este suficienta. Mediul actioneaza asupra genomului in multiple moduri, multe necunoscute si altele abia la inceputul cunoasterii.
Dragi colegi mai tineri care va rataciti prin partile astea. Sa nu va imaginati nici ca medicna a inceput acu’ 5 ani cind ati intrat domniile voastre in rezidentat si nici ca ce invatati acum nu va fi contrazis de viitor. Incercati sa depasiti etapa ghidurilor si protocoalelor si sa vedeti in noianul de noutati care se aduna si care uneori ne sufoca, viitorul

Year review in Intensive Care Medicine 2011 – 2 Joi, Apr 12 2012 

C. Nutritia

– controlul strict al glicemiei nu si-a aratat beneficiile desi studiile abunda in domeniu. Se vorbeste despre metodologii diferite, despre variabilitatea glicemiiei, hipreglicemie si hipoglicemie…depsre automatizarea recoltarii si deciziei asupra niveleor glicemice…
– nutritia optima in ICU nu este, inca bine definita. Utilizarea evaluarii mai precinse la nivelul patului bolnavului, prin colorimetrie indirecta a nevoilor energetice si plastice ale acestuia, s-ar putea sa fie benefica.
– suplimetarea cu selenium, de semenea.
– depletia proteica musculara este prezenta la toti pacientii din ICU. Este nerezolvata. Se pare ca anabolismul proteic este mai mare la copil fata de adult si bartin.
– modularea stresului oxidative prin cresterea apararii endogene. Administrarea de selenium creste aparea antioxidanta la 14 zile, dar nu influenteaza mortalitatea.

D. Neurologie

-cautarea markerilor de spasm vascular cerebral

Spasmul vascular cerebral dupa HSA (hemoragie subarahnoidiana) este cunoscut si de rau augur. Predictia lui ar fi utila.
Sedarea din ICU nu permite folosirea starii ce constienta ca semn de agravare neurologica.
Dopplerul intracranian da informatii despre artera cerebrala medie si nu despre altele.
CT-ul cerebral care evalueaza perfuzia cerebrala ar putea fi util.
Pentraxina 3 (PTX3) este o proteina indusa de semnalele inflamatorii si produsa de catre : neutrofile, macrophage, celulele dendritice mieloide si CE. Dozarea ei in LCR si ser poate da informatii despre procesul interesat.

– terapia cu barbiturice in HIC refractar

Manevre de linia 1 in tratamentul HIC

-denajul LCR
-sedarea
-terapei osmotica
– hiperventilatia

Manevre de linia 2 in tratamentul HIC

– barbiturice
– hipotermia
– craniotomie decompresiva

Barbituricele continua sa fie recomandate pentru controlul HIC refractar.
ES: instabilitatea hemodinamica, complicatiile pulmonare, dsikaliemia.
Tiopentalul inhiba curentul de potasiu voltaj dependent si fosfofructokinaza ducind la sechestrarea IC a potasiului in timpul administrarii lui si eliminarea acestuia in EC la sistarea administrarii. De aceea, oprirea lui nu trebuie facuta brusc. CU toate aceste, dinamica K-lui in timpul si dupa administrarea de barbiturice avind ca viza sedarea profunda, nu este suficient de bine cunoscuta. Cu cit hipopotasemia din timpul tratamentului este mai mare si a fost necesara administrarea de mai mult K, cu atit hiperpotasemia la oprirea barbituricului este mai mare ajungindu-se la nivele cu risc de oprire cardiaca.
-monitorizarea cerebrala
PbrO2 Se presupune ca masurarea presiunii partiale a O2 cerebral da informatii despre oxigenarea cerebrala. Investigarea a doua dispozitive diferite folosite concomitent la acelasi bolnav a aratat ca valorile furnizate difera semnificativ. De acea se sugereaza folosirea unui singur tip de monitor pentru a nu se introduce erori de evaluare.
Presiunea intracraniana. Aceeasi evaluare s-a facut folosindu-se doua dispozitive diferite de supraveghere a presiunii IC. Dispozitivele dau valori comparabile.
Temperatura cerebrala masurata direct si prin metoda rezonantei magnetice. S-a identificat faptul ca racirea cerebrala prin sonda nazala este eficienta iar tehnicile de evaluare compatibile.

E. Experimental

ALI si VM

Propagarea leziunilor epiteliale si endoteliale in ALI/ARDS

– colonizarea si depasirea apararii gazdei de catre germanii patogeni

Afectarea directa a sistemului mucociliar prin VM cu presiuni si volume mari. Posibil mecanism fiziopatologic: hipoperfuzia locala care duce la reducerea secretiei mucoase si afectarea activitatii ciliare. Datele provin din studii experimentale si clinice.

– Activarea raspunsului oxidativ si citokinic, activarea unor factori proinflamatori (MAPK-mitogen activated protein kinase, NF-kB)

Apocynin-ul care este un inhibitor puternic al proceselor oxidative in neutrofile, CE si macrofage atenueaza raspunsul inflamator si reduce amploarea VILI

– Refacerea barierei alveolocapilare

Se realizeaza printr-un program coordonat de reconstructie tisulara care implica CE, celulele epiteliale si turnoverul matricei intercelulare. S-a semnalizat implicarea in acest proces a caii de semnalizare WNT/beta-cateninei in perioada precoce de din VILI. Calea aceasta pare sa fie promitatoare pentru modularea respectivului proces.
Dezechilibrarea acestui raspuns duce la procese reparatorii neadecvate soldate cu cicatrice nefunctionala.

– VIDD = ventilator induced diaphragmatic damage

Procesul nu este in intregime elucidat. VM cu volume mari activeaza o serie de kinaze: serine/threonine kinase/protein kinase B (Akt) si c-Jun NH2-terminal kinase (JNKs). Activarea caii PI3-K/Akt duce la o serie de fosforilari si activarea unui factor de transcriptie (Foxo). Inhibarea cailor de mai sus pot fi utila in prevenirea si tratamentul disfunctiei diafragmatice induse de VM.

– Doze mari de corticoizi sau curare

Daca administrarea de curare induce VIDD asocierea lor cu doze mari de corticoizi este benefica atenuindu-se VIDD indus de curare.

– Setarea ventilatiei in ALI/ARDS si recrutaarea aleveolara

Folosirea indicelui de stres derivat din curba presiune volum pentru evaluarea recrutarii este neadecvata mai ales atuci cind exsita revarsate pleurale. CT-ul si RMN-ul (nedisponibile nicaieri la patul bolnavului sint singurele mijloace de investigatie care dau informatii valabile despre starea de aerare a plaminului si eficienta recrutarii). Exista autori care recomanda folosirea la patul bolnavului a presiunii transpulmonare pentru generarea curbei P-V si recalcularea in acest context a indicelui de stres.
Folosirea unei tehnologii noi de investigare de tip spirometric in RS, FOT (forced oscilation technique), in modele experimentale de ALI/ARDS a aratat ca permite setarea unui PEEP adecvat si mentinerea palminului deschis.Sint necesare insa mai multe studii suplimnetare.

Ventilatia variabila.

Este o modalitate de VM controlata in volum la care VC variaza in jurul unei valor medii. Studii experimentale (pe miei prematuri) efectuate de Pillow (2011) au aratat ca acest mod de ventilatie creste complianta dinamica dar nu si pe cea statica si nu influenteaza oxigenarea, reduce PaCO2. Sint necesare investigatii suplimentare in domeniu.
Diferenta dintre PETCO2 (end tidal) si PaCO2 la pacientii ventilati mecanic are o variatie mare. La persoanele normale reducerea acestui parametru s-a obtinut in respiratie spontana cu reinhalare endinspiratorie. Fiersta a investigat tehnica reinhalarii end inspiratorii la animalele ventilate mecanic si a ajuns la conculzia ca PETCO2 poate fi folosit ca surogat de PaCO2 si este independent de PaCO2, PaO2, SaO2, dar si de extinderea suferintei pulmonare.

– Monitorizare sitemelor respiratorii

Spatiul mort Bohrb (VDBohr) se calculeaza in mod obisnuit folosindu-se ETCO2 in loc de PACO2. Calculul este suficient de precis dupa unii. Altii considera ca este necesar sa se determine VCO2 si PaO2 pentru o evaluare mai adecvata. Din acest motiv se considera ca mai sint necesare studii asupra problemei. Iar concluzia este ca auscultatia ramine singura metoda completa si valida de evaluare pulmonara.Exista tehnici automatizate de auscultatie care, desi suficient de sofisticate inca nu sint suficient de puse la punct. Problema merita atentie si supraveghere.

– Plaminul si interrelatia la distanta cu alte organe

Cuplul plamin creier.

Sint dovezi din ce in ce mai evidente in acest sens (nn. de parca nu era evident). TCC sver se insoteste de suferinta pulmonara severa (nn. ceea ce am vazut de nenumarate ori in neurotraumatologie). Autorii prezinta ca pe o gaselnita nemaipomenita faptul ca ALI/ARDS poate fi responsabil de suferinta cerebrala severa si evolutie neuro-cognitiva proasta.
Pe un model porcin Huer si col au evidentiat aparitia de markeri de ALI la HIC acut. Ca raspuns la alterarea pulmonara, HIC creste. Caile de comunicare sint complexe: neuronale, inflamatorii, imunologice neuroendocrine.
Creierul este primul care raspunde la sepsis grav, totusi, mecanismele responsabile de acest eveniment sint neidentificate. O ipoteza (Comin) este aceea ca permeabilitatea BHE este alterata de citokinele si chemokinele cerebrale din inflamatie. Ca urmare catre creier se indreapta semnale inflamtorii din periferie dar si toxine circulante.Respectivul autor a demonstrat ca timpuriu in sepsis productia cerebrala de citokine este cresucta iar aceasta pare sa participle atit la disfunctia cerebrala cit si la alterarea permeabilitatii BHE. Sint necesare si alte studii pentru a se certifica aceste fenomene.
Un studiu experimental care a evaluat impactul din timpul IPPV al cresterii VC si reducerii compliantei peretelui toracic asupra relatiei dintre PPV, variatia VB, modificarea volumului de singe intratoracic.Autorii au identificat diferente tranzitorii intre VB maxim sting si drept care trebuie asocate cu pierderea sau cistigarea de volum vascular pulmonar pentru a se pastra constant volumul de singe disponibil.(nn. ceea ce, daca nu ma insel, am invatat in anul 3 la fiziopat cu un evreu, prof. Saragea ei col.Poate or fi redesoperit astia acu’)

Year review in Intensive Care Medicine 2011 Joi, Apr 12 2012 

I Nefrologie, epidemiologie, nutritie si terapie, neurology, probleme etice si legale, experimental
Massimo Antonelli

192-209

A. Nefrologie

AKI a reprezentat o probelma de interes special in anul care a trecut. Domenii de interes au fost diagnosticul precoce in ICU si masurile precoce de prevenire.
Biomarkeri si tehnici

– NGAL in socul septic
– Cystatina C circulanta si urinara

Dau informatii despre filtratul glomerular dar si despre functia tubulara.
Studii efectuate si publicate in anul 2011 au pus sub semnul intrebarii capacitatea Cystatinei C urinare de a identifica AKI. De asemenea, si Cystatina C sanguina se pare nu poate identifica precoce atit AKI prerenal cit si AKI postrenal.

– Doppler resistive indices

Este o abordare noua care pare sa aiba putere mare de predictie dar inca insuficient investigata
Presiunea medie adecvata pentru optimizarea perfuziei renale nu este inca rezolvata. Se considera ca valori de 60-75 sint adecvate. Cresterea ei pina la 90 nu aduce beneficii.
Epidemiologie
AKI dupa administrarea de substante de contrast la pacientii ICU are o creste frecventei suficient de mare ca sa atraga atentia (16-23%). Asocierea administratii de substanta de contrast cu reducerea functiei renale in momentul respectiv, terapia vasoactiva si administrarea de diuretice s-a vazut ca reprezinta factor de risc major de AKI.
AKI asociata cu infectia virala cu H1N1 are frecventa de 34-51%. Paralel creste riscul de moarte intraspitaliceasca.
In aceasta ultima situatie de AKI exista doua variante: AKI precoce (prin mecanisme prerenale si care are evolutie buna) si tardiva la mai mult de 2 zile (prin mecanim mixt, prerenal si viral renal intrinsic si care are evolutie mai proasta).
Sepsisul este o cauza bine stabilita de AKI si care poate duce la o mortalitate de 75%. AKI in sine duce la reducera capacitatii de aparare imuna a organismului si s-a vazut ca la 5 zile de la AKI este posibil sa se instaleze un sepsis grav amenintator de viata.
Asocierea AKI cu ciroza hepatica este grava si cu evolutie proasta.

B. Epidemiologie

Pacientii din ICU cu comorbiditati merg mai prost (nn. nu stiu de ce nu ma mir, dupa buna vorba romaneasca, decit batrin si bolnav, mai bine tinar si sanatos…). Dintre acestea se enumera: CRD (chronic renale disease), IC, IResp, ciroza, alcoolism, AKI, cancer nemetastatic.
La acestea se adauga internarea de urgenta in ICU.
In ultimii 11 ani evolutia pacientilor s-a imbunatati evident (in tarile cu pricina, dintre care este de mentionat Austria…)
Administrarea de ME (masa eritrocitara) in postoperator este un factor evident de agravare a evolutiei (nn. ceea ce, dupa stinta mea, era cunoscut de mai multa vreme, anul 2011 nefacind altceva decit sa confirme o experienta de zeci de ani). Complicatiile enumerate (mai frecvente decit la cei netransfuzati) sint urmatoarele: evenimente cardiace, infectii locale grave, AKI , pneumonie si mediastinita (mediastinita fiind de asteptat pentru ca lotul de bolnavi investigat era cu chirurgie cardiaca).
Un BMI crescut (25-29 si 30-39) pare sa fie protective pentru evolutia postoperatorie cu mortalitate la 60 de zile semnificativ mai mica decit cei cu greutate normala sau obezitate extrema. Imbunatatirea supravietuirii a fost evidenta si in subgrupul cu AKI care a fost mai frecventa la acesti pacietni.
Asocierea cu virsta inaintata.

– Exista trei modele de predictie care nu sint au acuratete suficient de buna pentru virstele mai mari de 70 de ani (modelele Parsonnet, Huijskes, EuroSCORE ).
– Evolutia pare sa fie mai degraba prevazuta de starea pacientului decit de sistemele mentionate de evaluare.

– Predictori de mortalitate

1. – eozinofilele Numarul lor este controlat destul de strict de cytokine si este in relatie cu axul HHCSR. Ele au fost interpretate si ca un marker de infectie. La pacientii care nu supravietuiesc eozinofilele in valoare absoulta sint MICI (sub 40/mmcub) pe tot parcursul stationarii in ICU.
2. – hepatita hipoxemica (def: cresterea tranzitorie a serum aminotransferazei de 20 de ori peste limita superioara in absenta altor cauze) la pacienti cu insuficienta cardio-circulatorie sau respiratorie. Identificarea factorului de risc a fost un bun predictor independent de mortalitate, mai ales la pacientii care au necesitat vasopresoare.
3. – insuficeinta CSR. Coreleaza cu mortalitatea tot ca factor independent. Diagnosticul se poate pune pe valoarea cortizolemiei sau pe raspunsul la stimulrea cu ACTH.

– Predictori de evolutie a sepsisului si aspecte fiziologice

1.- prot. C endoteliala crescuta precoce se asociaza cu mortalitate crescuta. Se confirma astfel implicarea precoce a activarii coagularii in stadiile initiale de evolutie a sepsisului si sugereaza rolul important pe care-l joaca proteina C endoteliala in procesul de coagulare.
2.- Troponina T cardiaca coreleaza cu mortalitatea si cu alti markeri de evolutie proasta dar nu independent. Este mai degraba un marker de implicare a cordului in procesul septic proportional cu gravitatea sepsisului.
3.- Celulele dendritice scazute persistent sint predictor de aparitie a celei de-a doua infectii. Sint autori care au identificat scaderea titrului de celule dendritice circulante (plamacytoid DCs si mieloyd DCs) in stadiile precoce de evolutie a sepsisului.
4.- HMGB1 (high mobility group box 1) care este o histona care are rol in coordonarea caii inflamtorii. Titruri mari de HMGB1 coreleaza cu evolutie proasta. Aparitia de anticorpi anti HMGB1 este benefica si se coreleaza cu imbunatatirea evolutiei.

5. – Encefalopatia septica poate fi pusa in corelatie cu disfunctia mitocondriala. Anumite variante de ADN mitocondrial pot fi predictori importanti de evolutie a sepsisuli grav si a socului septic.
6. – Alterarea metabolismului subcutan identificata prin microdializa poate fi un instrument important in urmarirea evolutie socului si predictia ei.

Trezirea din anestezie Duminică, Apr 8 2012 

La biosingularity am gasit articolul de mai sus.
Este vorba de un experiment de o importanta extrema. Pentru meseria mea.
Niste tineri cu creierele indemne au fost adormiti cu dexmedetomidina sau propofol. In trimpul trezirii au fost examinati cu PET. S-a vazut care dintre regiunile cerebrale se activeaza initail. Nu erau cele mei noi, ci cortexul cel mai vechi…brain stem, thalamus, hypothalamus and the anterior cingulate cortex

Caption: This image shows one returning from oblivion — imaging the neural core of consciousness. Positron emission tomography (PET) findings show that the emergence of consciousness after anesthesia is associated with activation of deep, phylogenetically old brain structures rather than the neocortex. Left: Sagittal (top) and axial (bottom) sections show activation in the anterior cingulate cortex (i), thalamus (ii) and the brainstem (iii) locus coeruleus/parabrachial area overlaid on magnetic resonance image (MRI) slices. Right: Cortical renderings show no evident activations.

BIS-ul nu este adecvat suparvegherii somnului anestezic pentru ca el evalueaza activitatea neocortexului. In timpul supravegherii BIS pacientii pot fi treji fara ca BIS-ul sa semnalizeze trezirea. Neavind BIS, nu-mi dau cu parerea. Eu folosesc tehnica necurarizarii totale. In aceasta situatie, daca pacietnul se trezeste, da semn minim din periferie, cal mai adesea: un deget sau inghite sau apare un semn in ventilatie…
Daca pacientul se incrunta, inseamna ca-l doare.
Putini dintre pacientii mei se trezesc in timpul anesteziei.

Muzica sugerata de prieteni… Duminică, Apr 8 2012 

Disectie virtuala Duminică, Apr 8 2012 

O inventie japoneza, evident…

De la Biosingularity

Cum se administreaza HHC Duminică, Apr 8 2012 

Face parte din categoria ”Raspunsuri”.
In primul rind,
HHC (hemisuccinatul de hidrocortizon) este un medicament. O substanta activa care se indica, dozeaza si administreaza NUMAI in mediu spitalicesc sau de o persoana abilitata in acest sens.
Exista mai multe forme de prezentare.
– falcoane de 100 mg, 200 mg sau mai mult de substanta liofilizata care este insotita de solventul sau
– fiole de 25 mg solutie comcentrata care este insotita de solventul sau
Solutia refacuta se administreaza NUMAI iv de catre o persoana abilitata.
Dozajul este adecvat fiecarui scop in parte.

Neutrini cu viteza mai mare decit viteza luminii… Sâmbătă, Apr 7 2012 

Uni zic ca da, altii ca ba…
Mi-as fi dorit sa existe.
Aici se demonstreaza ca nu. Mie imi este greu sa inteleg.
Poate ca altii, insa, inteleg…

UpDatari ISICEM 2012 – 3 – Joi, Apr 5 2012 

Discutie pro-contra
Antibioterapia cu spectru larg, da sau nu
Da Marian Kollef (SUA). Nu Jean Chastre (Franta)
Deescaladarea poate fi utila atunci cind nu se stie care este istoria pacientului si a tratamentelor aplicate. Se va tine cont de organismele locale, de antibioterapia anterioara, de posibila antibioterpaie prost aplicata si de timpul scurs de la infectarea pina la abordarea pacientului.
O asociere cu spectru larg este : carbapenem + colimicina + linezolid
Este bine d estiut ca MRSA este in scadere, A Baumi in crestere si ESBL-PE in crestere

ESBL = Extended-spectrum beta-lactamase

rezitenta la peniciline dar nu la cefalosprinele cu spectru largit
Inforamtii aici.
Este necesar sa se indetifice situatiile concrete carora ne adresam: diabet, leziune osoasa, IRC cu HD, spitalizare anterioara.
Sint studii care nu arata beneficii pentru asocierea de antibiotice.

Glutamina 1g/kg zi Se poate suplimenta cu citrulina si arginina. Mai pe scurt, Tonotilul N… care este disponibil si la noi…

UpDatari ISICEM 2012 Marți, Apr 3 2012 

Trombocitele in sepsis
Mortalitatea la soarecii trombocitopenici cu soc septic este mai mare decit la cei ne-tromboxitopenici.
Tr. contin o serie de proteine implicate in apararea antibacteiana.
Tr. activate se leaga de neutrofile. Acestea elibereaza in afara celulei o retea de ADN bacterii dar si trombocite. Se realizeaza NET = neutrophile extracellular trap.
O modalitate de activare a tr. este punerea lor in contact cu LPZ sau plasma de la pacienti septici.
Selectinele P (P-Se) ale tr. joaca un rol important in declansarea ALI, ARDS experimental.

Celulele dendridice (DCs)
Sint o varietate de celule circulante sanguine care nu se numara, inca, in mod obisnult. Ele depisteaza germanii patogeni si informeaza Lf pe care le fac competente.
Ele sint produse de maduva hematogena de unde migreaza catre tesuturi.
Caracteristici:in stare de repaus prezinte pseudopode extrem de lungi si efilate care le congera sapect asemanator cu celulele dendritice din SNC de unde si numele.
Ele sint CPA datorita prezentei pe suprafata lor de receptori pentru captarea antigenilor (CR si Fc gamma R) si a moleculelor prezentatoare de antigeni in special MHC II.

Au functie variata, in afara de prezentarea de antigeni.
Produc alfa TNF, contin iNOS, produc INF.
Participa la aprarea antimicrobiana normala.
Deficienta de DCs este uramta de alterarea apararii antimcrobiene.
Este descris sindromul de deficineta in celule dendritice.
Administrarea de DCS scade mortalitatea la pneumonia cu piocianic.
Exista o serie mare de subseturi de celule dendritice