Ma tineti minte ca la Bruxelles s-a pomenit de controlul epigenetic al sepsisului si nu numai. Pe mine ma apucase entuziasmul pe cind colegi de meserie au zis ”pina aici, gata cu metilarea lui” (era vorba de metilare unor histone care duc la blocare activarii unor gene, proces denumit silencing, implicate in declansarea sepsisului) si au plecat.
Discutind cu un coleg, am aflat ca procesele epigenetice sint in centrul atentiei multora.
Colegul acesta este interesat de FIV (fertilizare in vitro). Si anume de partea de laborator a FIV-ului.
Cu ocazia aceasta am aflat ca in ultimul timp din cele 100 de tentaive de FIV de la Giulesti, nici una nu s-a soldat cu sarcina. Laboratorul a ramas fata medic embriolog cu experienta. Iar experienta se capata in circa 10 ani.
De ce se obtine asa de greu competitivitatea in acest domeniu ? Tocmai din cauza epigeneticii.
Procesul de fertilizare in vivo se desfasoara in anumite conditii de mediu (structura mediului inconjurator in care se produce fenomenul cu concentratii de substante de baza, mediatori chimici, temparatura, pH, factori de stimulare si mai stiu eu ce, caz doar nu sint din domeniu si nici nu ma interesa pina acu’ma intereseaza numai cuvintul EPIGENETICA).
Pe scurt, epigenetica este responsabila de insuccesul giulestean.
Oricit de importanta este informatia genetica pentru existenta vietii, mediul este la fel de important.
Darwin a sesizat importanta mediului. Si a intuit corect dialogul mediului cu materialul genetic. Nivelul de cunostinte in domeniu de la vremea aceea era extrem de rudimentar iar intuitiile lui s-au lovit de prejudecatile vremii si de religie. Pe urma genetica a devenit o regina a stiintelor si a intrat in politica. Mai ales dupa ce niste americani si-au insusit pe la mijlocul secolului XX cercetarile unei frantuzoaice si au devenit parintii acizilor nucleari.
Daca Stalin a exagerat insistind asupra importantei mediului in transmiterea caracterelor si in politica, ulterior totul se reducea NUMAI la genetica nucleara. Urmasii Lepsinkai si ai lui Lisenko (reanimatorii unei vechi teorii a”generatiei spontanee”)s-au incapatinat sa se intereseze si la mijlocul secolului XX de ereditatea extranucleara in ciuda dispretului fatis afisat de marele frate de peste marea balta.
Iata ca tabloul incepe sa se completeze. Informatia genetica este esentiala in definirea organismului dar nu este suficienta. Mediul actioneaza asupra genomului in multiple moduri, multe necunoscute si altele abia la inceputul cunoasterii.
Dragi colegi mai tineri care va rataciti prin partile astea. Sa nu va imaginati nici ca medicna a inceput acu’ 5 ani cind ati intrat domniile voastre in rezidentat si nici ca ce invatati acum nu va fi contrazis de viitor. Incercati sa depasiti etapa ghidurilor si protocoalelor si sa vedeti in noianul de noutati care se aduna si care uneori ne sufoca, viitorul