Protocol de ventilatie ARDS Luni, Sep 24 2012 

Nu stiu daca exista vreun protocol. Nici nu-mi plac protocoalele.
Principii de ventilatei in ARDS, da.
1. Principiul plaminului deschis.
Prin definitia sa ARDS-ul este o stare in care se produce asa numitul fenomen de consolidare pulmonara, adica, aparitia de zone suficient de numeroase in care alveolele sint colabate. Este, deci, necesar, ca alveolele sa fie deschise.
Procesul de deschidere a alveolelor, este denumit recrutare. Procesul de colabare, este denumit derecrutare.
Singura modalitate de a controla deschiderea pulmonara este imaginea CT (Gattinoni Luciano 2012 Bruxelles).
2. Recrutarea alveolara se realizeaza prin cresterea presiunii alveolare pina la deschiderea acestora. Daca ne raportam la curba volum presiune, recrutarea are loc pe tot ramul ascendent al acesteia. In mod traditional, se considera ca cel mai insemnat procent de recrutare se realizeaza pina pe la mijlocul acesteia (intre LIP si UIP).
Modalitati de recrutare:
Ridicarea presiunii de inspir pina pe la 45-50 cm H20 si mentinerea unui platou de ordinul zecilor de secunde la acest nivel, dupa care se relaxeaza cu PEEP setat la valori, de asemenea, mari mult peste LIP. Ulterior se reduce PEEP cu cite 2cm H2O pina cind se identifica tendinta de scadere a pO2. In acest moment se revine la PEEP-ul anterior care se seteaza pentru ventilatia de lunga durata. Manevra dureaza circa 10 minute.
3. Mentinerea alveolelor deschise se realizeaza prin utilizarea celui mai adecvat PEEP. Identificat ca mai sus. In prezent, cele mai folosite valori de PEEP in ARDS in Europa sin in jur de 10 cmH20.

PEEP jos : 5-9cmH2O
PEEP mediu 10-16,17cmH2O (?)
PEEP mare 24 cm H2O (?)

Gradul PEEP este in stricta legatura cu gravitatea ARDS

– ARDS mediu : PEEP mediu sau jos
– ARDS sever : PEEP mare

PEEP 24 presupune presiune de platou de 35-40 cm H2O.
Durata VM cu PEEP ridicat trebuie sa fie minima (fara sa se defineasca precis in timp nptiunea de „minim”)
Atentie la presiuni de platou mai mari de 30-35 cm H20. In aceasta situatie intoarcerea venoasa este profund afectata iar posibilitatea de rupere fizica a structurilor pulmonare mare.
4. ”Baby lung”
In conditiile date, este aproape evident (mai ales pentru cine are citeva notiuni in domeniu) ca volumul curent furnizat pacientului nu poate fi mare. Daca in urma cu mai multi ani se seta un VC de 10-12 ml/kg, in ultimii ani se vorbesc de volume de 5-6 ml/kg dar si mai putin.
5. Prone pozition
Ventilarea pacientului in pozitie de decubit este recomandat sa alterneze cu ventilarea sa in pozitie de ventrocubit. Cam o treime din timp de ventilatia sa se realizeze cu pacientul intors pe burta si sprijint la nivelul umerilor si a bazinului. Simpla pozitionare in acest mod, deschide zonele pulmonare din santurile vertebro-costale.
6. Modalittea de ventiare este in presiune si nu in volum.
7. FiO2 cit mai mic cu putinta, de preferat sa nu fie mai mare de 0,6. FiO2 mai mare de 0,6 duce la lezxiuni pulmonare biochimice asemanatoare ARDS.
8. Hipercapnia permisiva
Daca toate cele de mai sus nu permit mentinerea unei oxigenari adecvate si unei eliminari adecvate de CO2, se permite
ventilatia cu nivele de CO2 supranormale.
9. Ventilatia cu raport I/E invers, adica mai mare de 1/2 (1/1 sa zicem) care necesita relaxare si sedare.
10. Ventilatie neconventionala (HFJV, JV…, ventilatie lichida) daca toate modalitatile antrioare esueaza.
11. VM cu 4-5 cicli pe minut si VC de 7-8 ml, concomitent cu oxigenare extracorporeala pina la depasirea etapei de ARDS.
Este cam tot ce-mi amintesc in acest moment.
NB
Corectarea greselilor de tastare o sa o fac alta data.

Anunțuri

Diferente dintre un organism unicelular si unul pluricelular Luni, Sep 24 2012 

Sintagma mi se pare putin cam scolastica si nu inteleg cum i-a venit in minte cuiva sa scrie asa ceva. Numai ca nu este numai unul care a ajuns la mine pa aceasta cale ci mai multi !!!
O sa scriu ce-mi vine acum in minte. Poate vreunul dintre vizitatorii de pe aceasta cale sa-mi spuna si mie despre ce este vorba.
As incepe cu singura asemanarea. Ambele sint forme de viata. Definitia vietii nu face obiectul acestui demers.
Deosebiri
1. Numarul de celule, structura, dimensiunile
Organismul unicelular este alcatuit dintr-o singura celula, cel pluricelular din mai multe.
Structura organismului unicelular presupune un perete celular, o membrana celulara, citoplasma, organite celulare si, eventual, nucleu pentru eucariote (stim ca procariotele NU au nucelu).
Organismele unicelulare sint, in imensa lor majoritate de dimensiuni microscopice. Si traiesc in colonii cu un numar extrem de mare de indivizi. Uneori, aceste coloni pot fi observate cu ochiul liber, dar de cele mai multe ori, nu.
Organismele pluricelulare au cele mai variate forme si marimi, o parte dintre ele sint fiinte microscopice dar cea mai mare parte sint observabile usor cu ochiul liber.
2. Functiile vitale: respiratie, digestie, circulatie, excretie, reproducere, deplasare, integrare, comunicarea cu mediul, comunicarea cu alti indivizi… sint realizate diferit de catre cele doua tipuri de existenta.
Respiratia, digestia, excretia, reproducerea, locomotia sint realizate la organismele pluricelulare de organe complexe,specilizate in timp ce organismele unicelulare au, uneori, organite specializate in acest scop:ex. veziculele de fagocitoza, cele de exocitoza, flageli, cili.
Organismele pluricelulare , din cauza dimensiunilor lor, necesita niste organe cu functii suplimentare fata de cele de mai sus. Functia circulatorie (realizata prin sistemul circulator sanguin si limfatic), functia de integrarea (realizata prin doua cai, neuronala si endocrina).
Comunicarea cu mediul inconjurator a organismelor unicelulare se realizeaza in mod direct prin semnale chimice, cel mai adesea dar si fizice (mecanice sau electrice, mai rar, radiatii luminoase, gravitatie…). Organismele pluricelulare au sisteme specializate care preiau semnalele de diferite tipuri din mediul inconjurator, le transmit catre centrii de prelucrare si de unde se emit raspunsuri de adaptare la mediu de cele mai variate tipuri: deplasare, emitere de semnale in mediu catre alti indivizi din grup, modificarea metabolismului, evitarea unui pericol…
Comunicarea cu ceilalti membri ai grupului se realizeaza de organismele unicelulare prin semnale chimice, iar de catre organismele pluricelulare prin semnale variate, fizice si chimice.
Interesant este ca organismele unicelulare semnalizeaza catre membrii grupului din care fac parte fenomene ca : recunoasterea indivizilor asemanatori sau neasemanatori, evaluarea numarului de indivizi dintr-o colonie, pot eimite semnale chmice prin care sa impiedice dezvoltarea unor indivizi din specii si suse diferite, sau favorizarea dezvoltarii celor din neamul sau. De asemenea, organismele unicelulare au posibilitatea de identifica starea de imunitatea a gazdei si sa se dezvolte cind aceasta este deprimata.
Organismele unicelulare, de cele mai multe ori, isi creaza un mediu inconjurator protector in jurul coloniei lor, care le permite sa se apere si sa supravietuiasca in situatii defavorabile.
Or mai fi si altele, dar numai de astea mi-m amintit acum.
PS
Scuze pentru dactilografiere, caci nu am rabdare sa recitesc.
O voi face alt data. S-auzim de bine si astept comentarii.
Cauta si Aici

Era entuziamului Labis Duminică, Sep 23 2012 

Era entuziasmului

Suntem in mijlocul unui ev aprins
Si-i dam a-nsufletirii noastre vama.
Cei ce nu ard dezlantuiti ca noi
In flacarile noastre se destrama.

Neretinute forte azi se cer
Sa se consume-n arderea aceasta
Unui elogiu trandav si inform
Prefer injuria entuziasta.

Prieteni, sa traim entuziasmul
Ce om facu din fiecare rob,
Si care azi ne-nsufleteste lupta
In unica-nclestare de pe glob.

Obisnuiti sa chiuim la chefuri,
Sa hohotim si sa iubim femei,
Cand suntem cu dusmanul fata-n fata
Ne impietrim sub palosa de stei.

Viata ni se cheama-n inclestarea
Supremei batalii pe camp deschis.
Si-asa ea ni-i revoltator de scurta
Ca s-o mai dam pe lene si plictis.

Razboinici nu, ci lupatatori de ganduri,
A lumii insanatosire vrand –
Mai este pe pamant ticalosie
Si-i oftica destula pe pamant.

O clasa ne-a nascut – cea proletara –
Ea ne-a nascut, ori ea ne-a renascut.
In numele natalei noastre clase
Starpi-vom jaf, si lepra, si scorbut.

Noi omenia nu ne-om saraci-o –
Nimic din ce-i uman nu poti sa negi.
Si un entuziasm al intristarii
Exista pentru oamenii intregi.

Pastra-ne-vom a inimii comoara –
Atata doar – mai plin vom vietui;
Entuziasm cand bei un vin de seara,
Entuziasm in zori lucizi de zi.

Sa-ntampini primitor melancolia
Cand toamnele ti-o poarta sub feresti,
Dar sa auzi prin toamne primavara –
Entuziasm – nu vrei sa putrezesti!

Suntem iin miezul unui ev de foc,
Si-i dam a-nsufletirii noastre vama.
Cei ce nu ard dezlantuiti ca noi
In flacarile noastre se destrama.

AMO Joi, Sep 20 2012 

AMO inseamna Atlantic multidecadal oscillation .
In zilele acestea a fost identificat un minimum absolut al suprafetei glaciare arctice.
Asa aflam de la WUWT

Galaxia MACS1149+22 Joi, Sep 20 2012 

Galaxia MACS1149+22, ni se spune aici, ne da iformatii despre stadiile initiale de dezvoltare a universului nostru si despre materia neagra.
Virsta universului nostru ar fi de 13,5 miliarde de ani cind ar fi avut loc ultimul Big Bang. (Dupa unele modele teoretice ale universului, Big Bang-ul ar putea fi ciclic.)

Univers-Multivers Sâmbătă, Sep 15 2012 

Nu este o gluma. Dupa descoperirea bosonului Higgs se incearca sa se caute indicii despre universuri paralele cu al nostru. Suma acestora ar constitui Multiversul .
Simpatic, nu?

99 de ani de la moartea lui Aurel Vlaicu Joi, Sep 13 2012 

Prietenii mei Rezboienii cei noi au postat acest eveniment. Merita sa ne amintim de romanii nostri cu care ne putem mindri.

SAFL – sindromul antifosfolipidic Joi, Sep 6 2012 

SAFL este un o trombofilie cu mecanism autoimun.
Copii, este bine sa o identificati.
Manifestari polimorfe. Localizarile cale mai ciudate. Si in SNC unde da atit AVC-uri cit si AIT-uri. Nu stiu daca cu localizari multipe concomitente. Merita de cautat.

Oxigenare tisulara, stari de soc, raspuns hepatic… Duminică, Sep 2 2012 

De la un congres. Nu stiu autorul. Schemele sint foarte didactice.

Efectul pe care il au asupra GEDV umplerea volemica si dopamina Duminică, Sep 2 2012 


GEDV = global end diastolic volume
Copii, ce deducem noi de aici?
Noi deducem de aici ca este bine sa cunoastem care este GEDV ininte de a ne apuca de treaba…
Cum aflam noi care este GEDV, copii?
Asta este treaba ceva mai grea.
– Mai demult sa facea proba de umplere cu 250 ml macromolecula administrata rapid (15 min) si urmarirea evolutiei PVC. Dar, dupa cum stim noi de mai multa vreme, PVC-ul ne da informatii despre LEDV si tot ce se petrece la nivelul sting al cordului, NUMAI si NUMAI daca toata filiera de la stinga pina la nivelul VCS este NORMALA.
– Mai incoace se propune asa

1. termodilutia
2. PA catheter
3. evaluare echo-dopler
4. Metode care folosesc masurrea impedantei transtoracice
5. PiCCO
6. LiDCO
7. FloTrac

si ce s-o mai inventa de acu incolo…

Nunta secolului la romani… Duminică, Sep 2 2012 

Imagini de pe Marte Sâmbătă, Sep 1 2012 

La adresa acesta este un fisier cu peste 160 de imagini de pa Marte sau legate de Marte si Curiosity.

Malaria, posibil sa fie eradicata ? Sâmbătă, Sep 1 2012 

Recent s-a facut publica identificarea unei molecule care poate vindeca malaria asa cum se poate vedea aici.
Molecula se numeste MMV390048, face parte din clasa aminopiridinelor si poate vindeca orice varianta de malarie de la prima administrare. De asemenea, poate preveni transmiterea bolii.
Experientele pe animale au fost efectuate iar in 2013 este de asteptat sa intre in testare clinica…

Din nou fizica si particule elementare Sâmbătă, Sep 1 2012 

Materia este alcatuita din 12 particule elmentare: 6 tipuri de quarks(-i) si 6 tipuri de leptoni. Quarks sint caramizile care constituie nucleii: de exemplu protonii au drept constituenti principali trei quarks. Leptonii includ electronul, pe care cu totii il stim si doua copii mai grele mionul si particula tau. Pe linga acestea mai exista trei varietati de neutino, o particula elusiva, foarte usoara si aproape ne-interactiva care este produsa in cantitate mare de reactiile nucelare din centrul stelelor.
Materia este tinuta conectata prin carausii (purtatori) de legatura (interaction carriers). Cel mai cunoscut dintre acestia este fotonul care este purtatorul interactiunii electromagnetice care duce la atragerea seau respingrea corpurilor incarcate electric. O alta particula presupusa, dar inca neidentificata este gravitronul, purtatorul fortei de gravitatie. Dar ma sint si alti carausi (purtatori) de legatura cum sint bosonii W si Z care sint responsabili de realizarea legaturilor slabe si gluonii care sint purtatorii legaturilor puternice. Bosonii W si Z sint responsabili de reactiile nucleare care fac stele sa strluceasca iar gluonii leaga quark-ii din interiorul nucleilor atomici si asigura stabilitatea si coeziunea acestuia (nucelul atomic).
Cind se sparge un proton rezulta un „baryon” care contine trei quark-i.
Teoria Supersimetriei (SUSY) presupune ca fiecare dintre particulele mantionate anterior are doua variante in oglinda una fata de alta. Aceasta teorie are, inca, destul de multe necunoscute si lasa loc pentru presupuneare unor particule si mai mici decit acestea…
Cam cu aceste probleme se ocupa programul de cercetare in desfasurare la LHC denumit ATLAS dupa numele care a fost dat zonei cu dispozitive de inregistrarea in care se realizeaza coliziunile protonice.