Era entuziasmului

Suntem in mijlocul unui ev aprins
Si-i dam a-nsufletirii noastre vama.
Cei ce nu ard dezlantuiti ca noi
In flacarile noastre se destrama.

Neretinute forte azi se cer
Sa se consume-n arderea aceasta
Unui elogiu trandav si inform
Prefer injuria entuziasta.

Prieteni, sa traim entuziasmul
Ce om facu din fiecare rob,
Si care azi ne-nsufleteste lupta
In unica-nclestare de pe glob.

Obisnuiti sa chiuim la chefuri,
Sa hohotim si sa iubim femei,
Cand suntem cu dusmanul fata-n fata
Ne impietrim sub palosa de stei.

Viata ni se cheama-n inclestarea
Supremei batalii pe camp deschis.
Si-asa ea ni-i revoltator de scurta
Ca s-o mai dam pe lene si plictis.

Razboinici nu, ci lupatatori de ganduri,
A lumii insanatosire vrand –
Mai este pe pamant ticalosie
Si-i oftica destula pe pamant.

O clasa ne-a nascut – cea proletara –
Ea ne-a nascut, ori ea ne-a renascut.
In numele natalei noastre clase
Starpi-vom jaf, si lepra, si scorbut.

Noi omenia nu ne-om saraci-o –
Nimic din ce-i uman nu poti sa negi.
Si un entuziasm al intristarii
Exista pentru oamenii intregi.

Pastra-ne-vom a inimii comoara –
Atata doar – mai plin vom vietui;
Entuziasm cand bei un vin de seara,
Entuziasm in zori lucizi de zi.

Sa-ntampini primitor melancolia
Cand toamnele ti-o poarta sub feresti,
Dar sa auzi prin toamne primavara –
Entuziasm – nu vrei sa putrezesti!

Suntem iin miezul unui ev de foc,
Si-i dam a-nsufletirii noastre vama.
Cei ce nu ard dezlantuiti ca noi
In flacarile noastre se destrama.