Partea inti aici.

Partea a doua mai jos.

Relaxarea si inductia
1. Etomidatul
A Fost introdus in 1970 in Europa si 1983 in SUA.
Este un hipnotic care se folseste atit la adulti cit si la copii cu inducere de somn in 30 de secunde si durata de 10 minute. Este metabolizat in ficat si plasma la metaboliti inactivi care se elimina reanal. Actioneaza prin deprimarea SRAA. La acest nivel al activeaza receptorii gabergici. Are ca efecte secundare greata, varsaturi si mioclonii. Blocheaza 11-beta-hidroxilaza care este implicata in producerea cortizolului si este cunoscut ca depresor al CSR. Totusi, acest efect nu are rasunet asupra mortalitatii si morbiditatii atunci cind este folosit ca agent de inductie. Se considera ca nu agraveaza evolutia clinica a pacientului septic si are beneficiul unui profil cardiovascular extrem de stabil.
Desi este un bun agent de inductie, autorii considera ca pentru intubatia de urgenta sint necesare, inca, studii.

2.Succinilcolina
Relaxant depolarizant introdus in practica clinica prin anii 50 ai secolului trecut. Actioneaza pe receptorii acetilcolinic pe care ii blocheaza pentru o perioada mai lunga decit acetilcolina. Doza de relaxare este 1,5mg/kg.
Cresterea ICP este citata in literatura dar este controversata mai ales in clinica umana. Sint studii care nu au reusit sa identifice acest fenomen la oameni.
O alte problema legata de succinilcolina este eliberarea de K din celule ceea ce poate duce la o hiperkaliemie amenintatoare de viata. Acest fenomen este favorizat de boli ale neuronului periferic, denevrare chimica (relaxante, droguri, toxine), arsi, traumatisme, infectii/inflamtii musculare, imobilizare. Mecanismul fiziopatologic implica up-reglarea si expresia unor noi iziforme de receptori acetilcolinici. Sint voci care recomanda evitarea succinilcolinei 24-48 de ore dupa trauma, arsuri si critically illness. Alte date sustin ca fenomenul apare mai tirziu, dupa cum urmeaza: 9 zile dupa arsura, 10 zile dupa leziune de neuron motor superior, 4 zile dupa leziuni neurologice periferice, 21 de zile in TVM, 7 zile de neuropatie progresiva sau sepsis. Modificarile EKG care apar la 2-5 minute dupa administrarea de succinilcolina pot fi imputate acesteia. K-emia amenintatoare de viata incepe de la 8mEq/l.

3 Midazolam
Benzodiazepina care actioneaza pe semnalizarea gabaergica.
Doza de inductie 0,2-0,3 mg/kg. El este foarte adesea subdozat important la 1/10 din doza.
Chiar si la dozarea recomandata sedarea se instaleaza lent (1,5-2,5 min) si este insuficienta. In afara de aceasta da instabilitate hemodinamica mai ales la pacientii hipovolemici.
Multi sint de parere ca midazolamul NU este un drog util in IOT de urgenta.

4. Propofol
Hipnotic sedativ cu structura alkyfenolica. Actioneaza pe semnalizarea gaba-ergica.
Doza de inductie este 2mg/kg. Debutul somnului la 1 minut cu durta de 5-10 minute. Are efect depresor la nivelul miocardului si presiunii arteriale. De aceea nu este un agent de ales in situatiile de urgenta cu instabilitate hemodinamica, spun autorii. El trebuie evitat la pacientii cu hipotensiune si la cei cu disfunctie ventriculara cuonscuta. Este o alegere buna la pacientii cu HTA. Marele avantaj al propofolului este ca face parte din grupa B la femeia gravida ceea ce-l face drog de electie in situatiile in care nu sint contraindicatii.