Problema interesanta.
Raportul optim I:E la plaminul normal, este de 1:2.Timpul de inspir iese din frecventa care se seteaza. Frecventa optima la plaminul normal este 8-12 cili pe minut. Sa zicem o medie de 10, ceea ce inseamna 6 secunde pe ciclu. Dintre aceste 2 sint inspir iar 4 sint expir.
Daca structura pulmonara este alterata asa cum se intimpla in ARDS, frecventa trebuie adecavata, cel putin initial, starii pacientului, mai ales daca nu este curarizat. Respectarea raportului de 1:2 duce, de ex, la 20 de cicli/ minut, la 1 secunda cu 2.
Sint situatii in care tinta de oxigenare nefiind posibila cu acest raport, se recomanda prelugirea expirului pina la un raport 1:1. Avantajul unui asemenea raport este o mai buna oxigenare dar obligativitatea de a curariza pacientul care NU suporta un asemenea raport. Un alt dezavantaj este inducerea unor complicatii specifice VM. Si anume VALI (ventilator associated lung ijury) care este cu atit mai grav cucit raportu I:E este mai mare. De aceea in acest moment se recomanda folosirea unui raport I:E cit mai mic. O alta complicatie redutabila a VM este disfunctia diafragmatica a carei gravitate este proportional cu durata VM si cu paralizia musculara. De aceea, este de preferat sa se permita un grad de ventialtie spontana. Care este limita optima a acesteia, in acest moment este inca, o necunoscuta.