Alexandru Voicu

vladislav-golikovDuminică, 25 decembrie 2016. Sărbătoarea Crăciunului la români. M-am trezit cu noaptea-n cap, să dau o fugă până la Bucureşti. Am deschis televizorul, cât să mă îmbrac. Apoi am ieşit afară, să pornesc maşina, să se încălzească motorul înainte să plec la drum. Când am revenit în cameră, mi-a atras atenţia o ştire afişată pe ecran. Un avion militar rusesc s-a prăbuşit în Marea Neagră. Am mărit sonorul, dar n-am aflat mai multe. Doar că printre pasageri se aflau militari şi artişti. M-a întristat vestea, dar nu mi-a trecut prin cap cât de mare este nenorocirea. Am stins televizorul şi am plecat.

Singur în maşină, pe autostrada aproape pustie. Nici de această dată nu mi-a dat prin gând să ascult radioul, să aflu noutăţi. Am ascultat colindele lui Ştefan Hruşcă, doar era Crăciunul… La fel şi la întoarcere. Iar cei cu care m-am întâlnit în Bucureşti, nu ştiau nici ei…

Vezi articol original 753 de cuvinte mai mult

Anunțuri