Tatiana Stepa Luni, Sep 26 2011 

 

 

 

 

 

 

Cine a fost Tatiana Stepa

Noi tinte terapeutice pentru tratamentul insuficientei cardiace -7- Luni, Sep 26 2011 

VI. Defecte in dinamica Ca intracelular

Dinamica aberanta a Ca intracelular este semn specific de insuficienta cardiaca. Ea are patru componente:

  • – reducerea recaptarii Ca in sarcoplasma si reducerea continutului acesteia in Ca prin reducerea activitatii SERCA2
  • – reducerea nivelelor de fosfolamban (PLB) cardiac fosforilat care mentine afinitatea pentru Ca a SERCA2 la nivele scazute
  • – scapare crescuta diastolica de Ca prin intermediul receptorului ryanodinc 2 (RYR 2)
  • – cresterea expresiei de protein fosfataza I (PPI) care estre responsabila de defosforilarea PLB

Efectul final al acestor factori combinati este o dinamica neadecvata a Ca care nu este suficient de rapid captat in timpul diastolei si nu ajunge la concentratie adecvata in timpul sistolei.

Strategiile destinate sa restabileasca activitatea reticulului sarcoplasmic imbunatatesc atit fucntia sitolica cit si pe cea diastolica.

  • – supraexpresia SERCA2

Introducerea prin genoterapie a unei gene SERCA2 cu ajutorul unui vector viral. Studiul CUPID.

Folosirea unor molecule mici care actioneaza prin modularea SERCA2 sint in etapa de studiu experimental.

  • – inhibarea PLB
  • – supraexpresia INH2 (un inhibitor citoplasmatic de PP1)

Dereglarea functiei RYR2 duce la eliberarea neadecvata de Ca din RE si creste pierderea diastolica de Ca este legata de hiperfosforilarea lui prin PKA si CaMKII. Aceste doua molecule disociaza de pe receptor proteina stabilizatoare calstabin-2. Astfel creste posibilitatea canalului ionic de a fi deschis in diferite conditii.

Stabilizarea legaturii dintre calstabin si RYR2 este o noua strategie recent identificata.

– K201 are un asemenea efect

– Ivabradine creste expresia calstabin-2

– rycalii (CPU0213, S107, S44121) au efect asemanator

– inhibitori de CaMKII (KN-93) au efect asemanator

– NRG1 (neuregulina 1) care este un factor de crestere cardioactiv are efect asemanator. Se stie ca NRG1 ea ste inhibat in IC.

In ciuda faptului ca manipularea Ca este evident ca poate fi utila, nici unul dintre drogurile mentionate mai sus nu are specificitate suficient de buna pentru a fi folosit in clinca umana.

 

Indignatii la Paris Duminică, Sep 25 2011 

 

Evolutia nasterilor si casatoriilor din 1948 pina in prezent Duminică, Sep 25 2011 

Graficul de mai sus mi se pare fantastic…

Este vorba de valori absolute nu  ponderate.

Dar totusi, este interesant.

Harta a mielinei cerebrale, in vivo. Joi, Sep 22 2011 

La aceasta adresa se gaseste  informatie despre o noua tehnica de investigare a creierului prin RMN care permite realizarea unor harti ale dsitributiei mielniei in vivo.

Interpretarea buletinului de EAB Luni, Sep 19 2011 

Valori normale

  • pH : 7,35-7,45     valoare de referinta 7,40
  • HCO3 : 22-26  valoare de referinta 24
  • EB : -2

EB = exces de baze sau base exces BE

  • PCO2 : 35-40 mmHg sau 4,6-6,0 kPa  valoare de referinta  40

Principii

  • – orice compensare in acidoza nu creste pH-ul peste 7,4
  • – orice compensare in alacaloza nu scade pH-ul sub 7,4
  • – compensarea respiratorie a unei alcaloze metabolice nu poate creste CO2-ul peste 60 mm Hg

Formule de calcul

  • PaCO2 = (40 + EB)+/-5
  • EB = 2/3 din 100 x  (pH masurat – pH calculat)

Valori sub zero identifica componenta matabolica acidotica

Valori peste zero identifica componenta metabolica alcalotica

  • pH calculat = 7,4 – delta pH

delta pH = [(pCO2 – 40)/2]/100  pentru pCO2 mai mare de 40

delta pH = (40 – pCO2)/100 pentru pCO2 mai mic de 40

Echivalente

pCO2         80      70      60      50      40      30       20

pH             7,20  7,25   7,30   7,35  7,40   7,50    7,60

Interpretari

pH sub 7,4

  • – pCO2 crescut + EB peste 0  + HCO3 peste 26    : acidoza respiratorie
  • – pCO2 scazut + EB sub 0  + HCO3 sub 22    : acidoza metabolica
  • – pCO2 crescut + EB sub 0  + HCO3 sub 24    : acidoza mixta

Daca valoare este peste 7,35 se numeste compensata

pH peste 7,4

  • – pCO2 crescut + EB peste 0  + HCO3 peste 26    : alcaloza metabolica
  • – pCO2 scazut + EB sub 0  + HCO3 sub 22    : alcaloza respiratorie
  • – pCO2 scazut + EB peste 0  + HCO3 peste 26    : alcaloza mixta

Daca valoarea este sub 7,45 se numesate compensata

GA = 12 mEq

GA > 12 acumulare de anioni (lactat, Cl, corpi cetonici)

acumulare de corpi cetonici

– diabet

– SIRS

– stress

– hipopotasemie

acumulare de lactat

– deficienta de circulatie tisulara

GA < 12  hipoproteinemie

Exemple

  • 1.pCO2 = 26;  pH = 7,35 ;  EB = – 12,6

pCO2 calculat dupa formula (40+EB) +/-5 da intervalul : 22,5 – 32   Valoarea masurata este in acest interval dar sub valoare minima a normalului. Valoarea pH-ului este in intervalul de normal. EB este scazut fata de normal. Interpretare: acidoza metabolica compensata respirator

  • 2. pCO2 = 39,  pH = 7,31, EB = -8

pCO2 calculat : 27-37  Exista un exces de CO2 masurat de 2mEq fata de cel calculat. Impreuna cu valoarea absoluta a EB si cea a PH precizeaza existenta unei acidoze mixte.

Interpretare : acidoza mixta

  • 3. p CO2 = 57,  pH = 7,41,  EB = 6,3

pCO2 calculat : 41,3 – 51,3 Interpretare : acidoza respiratorie compensata metabolic

Noi tinte terapeutice pentru tratamentul insuficientei cardiace -6- Marți, Sep 13 2011 

V. Remodelarea ventriculara

Remodelarea are loc la mai multe nivele:

  • – la nivel micro : celule (miocite), subcelular, extracelular (MEC)
  • – la nivel macro : remodelarea intregii camere ca forma si ca dimensiune
  • – la nivel local sau global

Este precoce si progresiva. Este declansata de leziune sau stress si duce la reducerea progresiva a functiei cardiace.

Asupra remodelarii au efecte favorabile urmatoarele clase de molecule:

  • – IEC
  • – ARBs
  • – MRAs
  • – blocantii beta

Prin mecanisme directe pe miocit si MEC si indirect prin modularea turnoverului colagenului.

a. Fibroza cardiaca

Are rol esential in remodelare.

Fibroblastele se diferentiaza  mifibroblasti cu 3 proprietati : migrare, proloferare, secretie. Ere elibereaza si 3 clase de mediatori intercelulari

  • – citokine proinflamatorii : TNF, IL 1 beta, IL 6.
  • – peptizi vasoactivi : AT II, ET 1, ANP +/- BNP, NA
  • – factori de crestere si proliferare TGFbeta, IGF1

Toate aceste molecule influenteaza turnoverul MEC.

Fibroza interstitiala creste rigiditatea ventriculului sting si disfunctia diastolica a acestuia, altereaza conexiunile elctrice dintre cardiomiocite ceea ce duce la aritmii.

Fibroza perivasculara creste ischemia miocardica prin marirea distantei dintre sursa de oxigen si cardiomiocit.

Hoemostazia MEC se realizeaza prin echilibrul dintre producerea si degradarea colagenului.

  • – Up-reglarea MMPs duce la remodelarea VS si ICC progresiva in timp ce inhibarea MMPs reduce remodelarea miocardica (modele animale).

Inhibarea neselectiva a MMPs prin PG-116800 nu are nici un fel de efect asupra remodelarii VS sau a evolutiei clinice la pacientii  cu IMA.

Date recente sugereaza ca exista o fereastra  de timp optima pentru inhibarea MMPs. De aceea interventiile pentru modularea modificarilor MEC trebuie sa fie specifice atit momentului evolutiei  cit si tipului de boala.

Primele sint implicate in degradarea citoscheletului si  miofilamentelor iar celelalte sint implicate in apoptoza.

Inhibarea acestor doua clase de proteaze imbunatateste remodelarea si functia ventriculara.

  • – Inhibitorii sintezei de colagen (prolyl-4 hydroxylase si connective tissue growth factor inhibitors) reprezinta o alta tinta adecvata scopului de modulare a fibrozei.

b. Inflamatia

Citokinele proinflamatorii favorizeaza hiprtrofia miocardica si disfunctia contractila. Ele mai activeaza  MMPs si induc apoptoza cardiaca care contribuie la progresia ICC.

Nivele crescute de citokine se asociaza cu evolutie clinica proasta.

Inhibitorii de TNF (etanercept, infliximab) si antagonistii de ET1 (tezosentan) nu au efecte benfice asupra evoluriei clinice din cauza proaste intelegeri (inca) a unui proces extrem de complex. Din acest motiv tintirea catre modularea procesului inflamator cardiac nu iese din discutie.  De asemenea, mecanismul imun poate fi o tinta la fel de utila atunci cind se tinteste catre suprimarea semnalelor de stress si nu catre suprimarea sistemului imun.

  • ANAKINRA este un antagonist de receptor de IL-1 uman.

Reduce  stressul oxidativ si nivelele plasmatice de IL-6 si ET1.Are efect de antiremodelare si antiapoptotic.

Imbunatateste functia VS la pacientii cu PCE si la cei cu IMA.

Este obiectul unui studiu de faza III.

  • – Calea TLR4

Activarea acestei cai mediaza remodelarea VS si favorizeaza eliberarea de citokine si degradarea MEC, produce hipertrofie a cardiomiocitelor.

Deficienta de TLP4 este benefica pentru evolutia IMA (experimental pe soarece). De aceea tintirea catre aceasta cale poate fi o alta cale de abordare a ICC. O problema serioasa este aceea ca, inhibaera pe termen lung a acestei cai are ca efect nedorit inhibarea mecanismelor imune innascute.

  • – Inhibarea caii  TGFbeta1 prin TRANILAST

TGF beta 1 este o citokina cheie in procesul profibtotic.

Actioneaza pe receptorul TGFbeta tip1 (numit si ALK5).

Inhibarea se duce la reducerea fibrozei experimentale.

Trabilast inhiba eliberarea de TGFbeta1 si IL-6. Are efecte antifibrotice si antiproliferative pe fibroblastele miocardice (experimental pe soarece).

Modularea acestei cai este, insa, dificila si complexa avindu-se  in vedere complexitatea ei.

c. Calea NO-cGMP

Sinteza cardiac specifica de cGMP are efecte antiremodelare prin activarea proteinkinazelor cGMP-depndente (PRKGs denumit si cGKs), a fosfodiesterazelor cGMP-reglate si a canalelor ionice dependente de nucelotide ciclice (cyclic nucleotide-gates ion channels).

Inhibarea cGMP exacerbeaza remodelarea ventriculara ca raspuns la incarcarea cu presiune.

PDE5 este relativ putin exprimata in cardiomiocite dar este up-reglata in ICC.

Sildenafil este in inhibitor de PDE5.

Activeaza PARKG1, inhiba unele cai de semnalizare hipertofica (PI3K-AKT, ERK1/ERK2-MAPK) , imbunatateste functia ventriculara stinga si precvine sau reverseaza remodelarea VS in modelele pe soarece cu incarcare cu presiune si ischemie reperfuzie.

Imbunatateste statusul clinic, hemodinamica de efort, tensiune ventriculara si cea vasculara, remodelarea VS, imbunatatesate functia CE, reduce rezistenta pulmonara, atenueaza tonusul adrenergic la pacientii cu ICC.

Prin aceasta inhibitorii de PDE5 oar a fi foarte promitatori la ICC, cei cu ronus pulmonar crescut si cei cu IC cu fractie de ejectie pastrata.

HFPEF (heart failure with  preserved ejection fraction)

d. Agresiunea oxidativa

In ICC este crescuta producerea de ROS prin NAD(P)H oxidaza si xantin oxidaza. Cresterea se datoreaza tensiunii mecanice, activitatii neurohormonale, citokinelor proinflamatorii.

Apocynin este o molecula care reduce activitatea NADPH oxidazei si apoptoze miocitelor. Prin aceste mecanisme amelioreaza dilatarea VS si functia lui.

Alopurinolul este un  inhibitor de xantinoxidaza . El imbunatateste alterarea maladaptativa a prteinelor de ciclare Ca2 si hiporesponsivittea beta-AR dupa IMA.

Oxipurinolul nu imbunatateste clinica ICC dar el poate avea un efect benefic la pacientii cu hiperuricemie.

e. Inhibarea altor cai de semnalizare

  • – Proteinkinaza C

Izoformele de PKC regleaza activitatea MMP, eliberarea de citokine proinflamatorii si contractilitatea miofilamentelor.  Efectele acestea au loc prin fosforilarea troponinei I si/sau a troponinei C.

Nivelel de PKC sint crescute in cardiomiocitele umane insuficiente. Soarecii care supraexprima PKCbeta11 au cardiomiopatie hipertrofica.

Inhibarea selectiva a PKCbeta 11 imbunatateste contractilitatea miocardica si atenueaza inflamatia cardiaca si remodelarea mediata prin TGFbeta1-SMAD in modelul pe soarece  de IC dupa IMA.

  • – HDACs (clasa II de histon diacetilaze)

Sint represori endogeni de transcriptie.

Ca raspuns la semnalele de stress sint transferati din nucleu spre citoplasma. Aici ei intervin in medierea represiei factorului de crestere miocardic mecanism prin care se influenteaza cresterea celulara.

Supraexpresia a doua HDAC (Proteinkinaza D si CaMKII) produce hipertrofie si fibroza si altereaza LVEF la pacientii cu IC.

CaMKII = Ca2/calmodulin dependent proteinkinase II

Inhibarea acuta a CaMKII la pacientii cu miocard insuficient imbunatateste contractilitatea, reduce pierderile de Ca din reticolul sarcoplasmic si creste incarcarea acestuia cu Ca.

Din motivele expuse mai sus, inhibarea HDACs poate fi o tinta utila pentru inhibarea semnalelor de hiprtrofie si imbunatatirea disfunctiei sistolice. Desi seductoare, ideea este greu de pus in practica in acest moment din cauza numeroaselor izoforme de PKC si HDAC ale caroe finctii precise sint, inca insuficient cunoscute.

  • – AGEs – crosslinking breaking drugs sint un alt domeniu de interes, inca insuficient investigat.

AGEs = advanced glycation end products

Alagebrium este un este o molecula din aceasta clasa care nu si-a aratat utilitatea clinica in ICC.

Concluzii la remodelarea ventriculara

Prevenirea remodelarii ventriculare este o tel important in tratamentul ICC. Au fost identificate multe tinte moleculare care nu s-au aratat utile. Una dintre cauze poate fi aceea ca in majoritatea studiilor clinice respectivele molecule au fsot adaugata la tratamentele clasice care, este posibil sa actioneze pe aceleasi mecanisme. O alta cauza este legata de etapa de evolutie si etiologia IC. De aceea se considera ca nerealistica abordarea prin care atit calea antifibrotica, cit si cea  antiinflamtori sau cea antioxidativa  ar fi comuna tuturor tipurilor de IC. Altfel spus, multe molecule au actiune prea larga.

Invers, uneori strategiile terapeutice pot fi prea inguste pentru complexitatea proceselor  din ICC.

In sfirsit, o provocare majora este aceea de a concepe noi strategii care sa minimizeze fibroza, inflamatia sau stressul oxidativ cu mentinerea procesului normal de remodelare a VS. Cu exceptia inhibitorilor de PDE5 toate celelte molecule si strategii imaginate pina in prezent au un viitor incert.

Noi tinte terapeutice pentru tratamentul insuficientei cardiace -5- Marți, Sep 13 2011 

IV Droguri inotrop pozitive

Sint indicate in :

– starile cu output cardiac redus

– hipoperfuzie periferica sau congestie in ciuda administrarii de diuretice si vasodilatatoare

– stabilizarea pacientilor care sint la risc de colaps hemodinamic prelungit

a. Curente

  • – digoxin
  • – dopamina
  • – dobutamina
  • – inhibitorii de PDE3

Toate folosesc urmatoarele mecanisme

  • – cresc cAMP
  • – cresc concentratia de Ca intracelular
  • – cresc consumul de oxigen local (MVO2)

b. Sensibilatorii miofilamentelor la calciu (clasa levosimendanului)

  • – favorizeaza legarea calciului de troponina C
  • -stabilizeaza aceste legaturi

Moleculele cresc forta generata de catre miofilamente intr-un anumit context al concentratiei ionilor de Ca.

Levosimendanul produce

  • – vasodilatatie pulmonara si sistemica
  • – actioneaza pe vasele de rezitenta prin deschiderea canalelor de K ATP dependente iar pe cele de conductanta prin actionarea pe canalele de K Ca depsndente.

Sint disponibile 4 studii cu rezultate conflictuale. Sint necesare alte studii care sa precizeze pentru ADHF care este doza adecvata, durata de administrare, subseturile de pacienti care beneficiaza, posibilul risc aritmogen.

c. ISTAROXIM

Are mecanism de actiune asemanator cu digoxinul, pe pompele de Na/K prin care duce la cresterea concentratiei de Ca intracelular in timpul sistolei si stimuleaza activitatea Ca2-ATPazei la nivelul sarcoplasmei in timpul diastolei (sechestrarea rapida a calciului in sarcoplasma). Prin acest mecanism are efect inotrop pozitiv si efect lusitrop pozitiv.

La pacientii cu ADHF produce

  • – imbunatateste contractilitatea si hemodinamica
  • – reduce tensiune in perete in timpul diastolei (stiffness)
  • – creste presiunea sistolica
  • – reduce frecventa

nu produce

  • – cresterea MVO2
  • – modificarea functiei renale
  • – modificarea functiei hormonale

Stiudiul HORIZON-HF nu a dus la efecte spectaculoase la pacientii alei si pe durata aleasa (6 ore).  Un studiu de faza I programat pentru 2009 nu a mai fost desfasurat fara se se dea explicatii.

d Omecamtiv mecabril

Este un activator cardiac de miozina.

– creste activitatea ETP-azica a miozinei

– acelereaza eliberarea fosfatului din  crossbridge cycle

– creste forta de contractie si FE

– nu modifica nivelele de cAMP, Ca, MVO2 si flixul coronarian.

Este evaluat intr-un studiu de faza II pentru administrarea iv in insuficenta cardiaca stabila, cardiomiopatia ischemica si angor. S-a dovedit ca nu altereaza toleranta la efort.

De asemenea este evaluat intrun studiu de faza III in ADHF.

e. Interferarea caii de semnalizare a apelinului

Apelin = ligand al receptorului angiotensine like 1 (APJ).

Are efect puternic inotrop si vasodilatator rezultind din eliberarea de NO si modularea efectelor negative ale activarii receptorului AT II tip 1.

In GHF calea apelinului este down-reglata. Apelinul in aceasta stiuatie clinica este inotrop pozitiv.

Studiul  INO-apelin evalueaza molecula.

In concluzie

Pina in prezent agentii inotrop pozitivi nu si-au demonstrat efectele benefice pe termin lung pentru evolutia clinica.

Molecule cu mecanisme noi (omecamtivul si istaroximul) sint abia la inceput de drum.

De la prietenii mei Resboienii Duminică, Sep 11 2011 

Noi tinte terapeutice pentru tratamentul insuficientei cardiace -4- Sâmbătă, Sep 10 2011 

III Inhibitorii de RAAS (SRAA)

IEC si ARBs actioneaza prin inhibarea respunsului pe receptorii angiotensinei 1 (AT1R).

Efecte ale activarii AT1R

  • –          vasoconstrictie
  • –          retentie de apa si sodiu
  • –          eliberare de aldosteron si renina
  • –          stimularea tonusului simpatic
  • –          inflamatie
  • –          fibroza
  • –          crestere celualra

Inhibarea caii mentionate mai sus duce la efecte opuse. Spironolactona  si eplerone actioneaza in acest mod. Efecte favorabile au fost obtinute la pacientii cu CHF si IC sau dsifunctie diastolica dupa IMA.

In concluzie, MRAs sint indicati la pacientii cu CHF ca terapie standard. Exsita unele limitari legate de substante si fiziopatologie.

A. Inhibitorii directi ai reninei

Renina si prerenina se leaga de receptori specific care induc:

– activitati catalitice

– activeaza p42/p44 MAPKs

– induc eliberarea de TGFbeta1 (trabsforming growth factor beta 1) care induce

  • – cresterea producerii de plasminogen activator inhibitor
  • – cresterea producerii de fibtonectina
  • – cresterea productiei de coalgen

Ultimele  fenomene de mai sus sint idependente de producerea de AT II.

Inhibitorii directi de renina ar putea induce protectie suplimentara fata de alti inhibitori de RAAS deoarece

  • – inhiba atit efecte dependente cit si independente de AT I
  • – inhiba cresterea reactiva de renina plasmatica si prin aceasta crestera secundara de AT I si aldosteron.

Exista o corelatie intre concentratia de renina plasmatica si numarul de evenimente cardiovasculare  majore la pacientii cu CHF.

ALISKIREN

= inhibitor puternic de renina cu administratre orala

In asociere cu inhibitorii de enzima de conversie si blocantele beta are urmatoarele efecte

  • – scade nicelul plasmatic de NT-proBNP la pacientii cu HTA si CHF
  • – scade concentratia urinara de aldosteron

Nu modifica FE a VS la pacientii care au avut un IMA si iau IEC sau ARBs. S-ar putea sa beneficieze si pacientii diabetici.

Alti inhibitori de renina in dezvoltare despre care exista putine informatii

  • – SPP635
  • -VTP27999

B. Agonisti ai receptorilor AT II

Receptorii AT II au efecte opuse receptorilor AT I.

In IC exista cresterea expresiei receptorilor AT II.

Compusul 21

= agonist AT II R cu administrare orala si structura nepeptidica

Efect

  • – imbunatateste functia sitolica di dastolica
  • – scade expresia citokinelor proinflamatorii : IL1 beta, IL 2, IL 6, MCP1
  • – scade nivelul de mieloperoxidaza
  • – scade expresia markerilor proaopototoci caspaza 3 si ligandul FAS in zona periinfarct
  • – reduce volumul cicatricei dupa IMA la soarece

Efectele sint independente de TA

Molecula este in dexvoltare preclinica.

Se asteapta demararea studiilor de faza I.

Se pun sperante mari in aceasta clasa de molecule.

C. Inhibitori ai sintezei aldosteronice

Antagonistii reptorilor mineralocorticoizi in asociere cu IEC, ARBs si blocanti beta dau

  • – reducerea fibrozei VS
  • – reducerea remodelarii
  • – imbunatatesc functia VS
  • -imbunatatesc evolutia clinca

Efecte secundare

  • – efecte metabolice
  • – efecte endocrine
  • – variatie interindividuala a raspunsului

Receptorii mineralocortocoizi sint ”overexpresd” la pacientii cu CHF iar nivelele de aldosteron tisular si circulator sint de asemenea crescute la pacientii  CHF  tratati cu IEC, ARBs si blocanti beta ducind la ”over-epression” a enzimei aldosteron sintaza (CYP11B2) si sinteza exagerata de aldosteron in continuare. De aici rezulta efecte mineralocorticoide mediate si prin receptori care nu sint totdeauna blocati pein MRAs.

Strategia cu inhibitori orali nesteroidieni ai sintezei de aldosteron are ca scop inhibarea efectelor aldosterounlui atit mediate de receptori cit si celor nemediate de receptori

Molecule in studiu

  • – FAD 286
  • – LCI 699

 

Cum bea apa ciinele Marți, Sep 6 2011 

Despre cancer Duminică, Sep 4 2011 

Am inceput facultatea in 1972. La vremea aceea cancerele erau rare. Destul de rare.  Existau, dar erau rare.

In prezent, mai tot ce se opereaza in toate spitalele si in toate specialitatile sint cancere. In plus, mai in toate specialitatile care nu opereaza, se daignosticheaza cancere. Una dintre aceste sepcialitati este hematologia. Care lucreaza cu cancere care, in gene, nu se  opereaza.

De multa vreme aveam convingerea ca aceasta frecventa in crestere este legata de activitati umane. Recent am dat peste un documentar pe TV5 care mi-a redus in minte aceasta idee. In reportaj se vorbea despre pesticide. Unul dintre cele mai folosite pesticide  in prima jumatate a secolului XX a fost DDT-ul. Despre el se stia de prin 1938 ca este cancerigen. Ceea ce nu a oprit pe nimeni sa-l folosesaca pina prin anii 60 cel putin. Folosirea lui excesiva in America a dus la valul de cancere din anii 60-70. La fel si in Europa. La noi a fost interzis abia prin 70.  O caracteristica  DDT-ului este aceea ca nu este biodegradabil. Tot ce s-a produs, exista, inca. In Romania stocurile nefolosite au foat ingropa in niste perimetre securizate pina in 89. Dupa 89, in cadrul debandadei generale nici respectivele perimetre nu au mai fost pazite de nimeni. Asa ca niste „intreprinzatori” s-au apucat de au excavat din depozitele acelea si au vindut din gros pe piata libera… Chiar si acum se intimpla sa mai gasesc legume cu gust de DDT.

Si ca DDT-ul, o gamada de alte substante fie ele pesticide, fie ele corective de gust sau indulcitori sintetici dar si cele folosite pentru tigaile de teflon, coloratii zisi alimentari… O Multitudine de molecule necontrolate dintre care extrem de multe inutile au, probabil, un mare potential cancerigen. Ca si organismele modificate genetic  cele aprate cu inverusnare de un ministru secretar de stat la Agricultura, pe numele sau Radulescu, zis si Piticu care exceleaza numai prin ignoranta si imbecilitate (in afara de tilharie) care se stie de peste 30 de ani ca au mare potential cancerigen.

Ceputem spune decit ”Doamne apara si pazeste-ne si pe noi nu numai buzunarele celor bogati !„