Realitati halucinante din Romania, romani care vorbesc ungureste…sau dsicriminarea romanilor in propria lor tara Sâmbătă, ian. 18 2014

De la Romania Military
Revine obsesiv: Sint romani, dar nu mai stiu romaneste. Vorbesc maghiara. Maghiarizarea fortata a roamnilor din Transilvania care a continuat si in secolul 20. Singura relatie cu romanismul este Biserica.
Informatiile sint extrem de interesante. Realitati complet necunoscnute in afara zonei.

6 Responses »

 

”Coma indusa” Vineri, ian. 17 2014

In engleza ii zice ‘medically-induced’ coma.
Din nou, aceasta tehnica care are ca scop protectia creierului in cazuri extreme (insul si-a spart capul voit sau nu) de suferinta cerebrala este in atentia publicului larg.
La sfirsitul lunii decembrie (29) Michael Schumacher a binevoit a se da cu capul de o piatra dupa ce a cazut in timp ce schia in afara unei pirtii amenajate.
Rezultatul, ca si la noi, de altfel, a fost un TCC grav cu suferinta cerebrala severa. Din cite am retinut eu a fost operat de doua ori. Prima data, sa zicem a fost evacurea dilacerarii, dar a doua oara trebuie ca fost hematom in patul dilacerarii… In subsidiar, sperindu-se la o evolutie buna locala prin reducerea nevoilor metabolice cerebrale, s-a indus un somn profund, ceea ce in mass media se zice ”coma indusa”.
Asteptam sa vad care este evolutia.
Recent am auzit ca nu s-a incercat, inca trezirea lui…
AM gasit un articol de pa 16 ianuarie care preciza ca, la 18 zile de la accident, nimeni nu-si pune problema sa-l trezeasca… Atunci cind, in genere, se tin adormiti, cam 14 zile… zice tot articolul.
Interesant de urmarit evolutia.
Alte postari pe aceeasi tema

Starea vegetativa prelungita (SVP)

Cum se induce „coma artificială”

Huidu si bazaconiile din presa romaneasca

Dupa inca niste zile (azi este 22 ianuarie, deci aproape o luna de la accidnet) se vorbeste, deja, in presa internationale despre posibila raminere a lui M Sch in stare vegetativa. Tot presa internationala precizeaza ca medicii nu furnizeaza nici un fel de informatii despre tratamentul aplicat.
http://www.dailymail.co.uk/news/article-2543765/Michael-Schumacher-remain-persistent-vegetative-state.html
UpDate 30.01.2014
A inceput sa se scada sedarea la M Sch. S-a facut cunoscut ca pacientul raspunde la comenzi simple ca: deschide ochii si stinge-ma de mina… Ceea ce inseamna ca este mai sus de SVP. Ramine de vazut ce va urma. Astept evenimentele cu sufletul la gura. Pe bune!
UpDate 8 feb. 2014
Dupa ce prin ciberspatiu a cirvulat vestea ca dragul de Schumi ar fi dat coltul, echipa de ingrijire a iesit la rampa cu dezmintiri. NU este mort. Chiar traieste. Dar s-a inceput procesul de recuperarea din ”coma indusa”. Ocazie cu care am aflata alte lucruri interesante.
Este in continuare intubat si ventilat. Este rasucit regualt pe toate partile si se foloseste si ”prone position” pentru mentinerea deschisa a plaminului. Este masat si kinetizat din plin si hranit pe SNG. In procesul de sedare s-a folosit anestezic gazos (un halogenat sau heliu, caci altele nu sint) care, evident s-a acumulat in grasime. Si ca este nevoie de muuulta vreme sa se elimnie in totalitate. Dupa ce acesta se va elimina se va vedea care este starea reala a creierului. Pentru moment, dinsul este numai o leguma. Nu misca, nu raspunde, nu are reflex de deglutite si, ceea ce este cel mai important, NU respira singur, deci, nu face nimic. Se spune ca, inca este posibil ca toate astea sa fie datorate acumularii mari de anestezic in organism. Se supravegheaza si ingijeste pentru VILI si VAP si pentru infectie urinara. (Uitai sa spun ca este fericitul purtator al unei sonde vezicale. Pentru mine era evidnet, dar pentru alții, poate ca nu.) Se face prevenirea trombozelor prin metode chimice, cel putin. Posibil si mecanice.
Asa ni se spune acilica.
UpDate 2 martie 2014
Dupa doua luni de efort heirup-ist, presa internationala incepe sa spuna ceea ce este de spus. Marele F1 nu prea are sanse sa revina la normal.
Stau si ma intreb, de ce nu-l dau pentru donare? Asa cum se grabira prin partile astea sa dea niste amarasteni de au plecat necrofagii sa-i recolteze si s-au prabusit cu avionul? Sau Irinel-ul nostru si Victoras nu au aflat de el… Sau nu mai pot trimite avionul care zace stricat prin Muntii Apuseni…
UpDate 9 III 2014
Se pare ca soarta lu Mihaita Pantofarul a fost pecetluita. Sau se recunoaste ca a fost.
Numai o minune ar putea sa-l mai salveze…
Numai o minune ar putea sa-l mai salveze, adica s-a cam recunoscut oficial ceea ce ziceam mai devreme. Este in SVP. Si nu-si va mai reveni niciodata.
Oare familia il va tine si pe el inca 8 ani ca o leguma?

2 Responses »

 

BIPAP Marți, ian. 14 2014

BIPAP
Este un termen imaginat de Drager. Este prescurtarea de la Biphasic Positive Airway Pressure (BIPAP).
Este vorba de un mod de ventilatie mecanica de tip ventilatie in presiune care permite si ventilatia spontana. Se stabilesc doua nivele de PEEP, unul inferior si unul superior iar ventilatia se realizeaza intre aceste doua nivele. Ciclarea se face in timp. Durata fiecarei faze (T high si T low) cu presiunile corespondente se regleaza separat. In funtie de faptul daca exista sau nu respiratie spontana BIPAP-ul are mai multe variante CMV-BIPAP (fara respiratie spontana) si IMV-BIPAP (cu ventilatie spontana la nivelul presional inferior), APRV-BIPAP (respiratie spontana la nivelul presional superior), genuin BIPAP (respiratie spontana la ambele nivele presionale)
Este o solutie care permite ventilatia in orice conditie fara a se impune schimbarea modului de ventilatie. Daca pacientul nu repsira de loc, aparatul il prea in totalitate. Daca apare activitate repsiratorie aceasta este permisa de aparat.
Era sa uit ce este mai important.
Firma Drager a PATENTAT termenul si nu are dreptul sa-l foloseasac decit ea. Daca modalitatea apare pe alte aparate se foloseste alt termen, adica cel de mai jos.

Bilevel ventilation.
Desrierea aici. cu poze. Necesita un minimum de engleza. In pricipiu este ce am descris mai sus.

Leave a Response »

 

Abordarea circulatiei dupa Guyton Duminică, ian. 12 2014

Monitorizarea hemodinamica calasica se face folosindu-se abordarea Starling a hemodinamicii, care pune accentul pe modul in care se goleste inima. Mai recent, s-a introdus ideea importantei modului de umplere al inimii (complianta cardiaca) prin abordarea hemodinamicii propuse de Guyton. Si mai recent, s-au conceput dispozitive care au la baza aceasta bordare.

Frank Staling si presarcina optima

Un grafic pe care-l stie toata lumea. Partea rosie descrie lega Starling. Graficul are avantajul de a introduce si intoarcerea venoasa (partea albastra).
Raspunsul CO este in functie de unde se situeaza relatia SV-P pe graficul de mai sus. Daca statusul hemodinamic este pa ramul ascendent al graficului, o crestere mica de presiune du cela o crestere semnificativa de SV. Daca pacientul se ditueaza mai aproape de punctul de inflexiune denumit si cel critic, SV creste putin sau chiar scade.
Presarcina = Preloade = lugimea sarcomerului (sau tensiunea din el) inainte de contractie.
Masurarea presarcinii nu este posibila in practica de zi cu zi. S-a incarcat estimarea ei prin CVP si PAOP. Desi destul de multi ani s-a considerat ca estimarea este buna, studii recnte au aratat ca NU exsita corelatie intre CVP sau PAOP si volumul telediastolic sau volumul bataie nici in repaus nici dupa incarcare voelmica.
S-a sugerat sa se foloseasca volume ca ITBI (intrathoracic blood volume index) sau GEDV (global end diastolic volume index), ambele masurate prin termodilutie transpulmonara, ar fi superioare in estimarea presarcinii. S-a constatat ca aceste masuratori nu sint suficienta pentru evaluarea raspunsului la incarcarea lichidiana decit in conditii extreme (valori foarte mari sua foarte mici) dar nu penrtu valori medii.
S-a incercat folosirea unor indici derivati ecografici din ecografia in 2D: EDAI si EDVI (end-diastolic area index, respectiv end-diastolic volum index) care se considera ca sint indicatori mai buni pentru presarcina stinga decit PAOP. La fel si modificarea in virful de viteaz aortica (deltaVpeak – peak velocity) si variatia diametrului VCI (delta D IVC) ambele in VM dau informatii corecte despre capacitatea de raspuns la incarcara lichidiana la pacientul septic.
O parte aproblemei cu indicii de presarcina este aceea ca ei sint concputi pentru estimarea unei valori absolute si nu despre rezerva de presarcina (cea interesanta din pdv clinic si prognostic). In practica clinica daca un pacient are rezerva de presarcina el poate raspunde la incarcarea volemica cu crestere de CO. Fenomenul este cel mai adesea definit ca ”fluid responsiveness”.
S-au investigat indici dinamici in acest sens.
– S-au urmarit evolutiile dinamice ale variabilelor arteriale derivate (variatia presiunii pulsului – PPV, varitia presiunii sistolice – SPV, variatia volumului bataie – SVV) in timpul VM pentru prdictia raspunsului la incarcarea cu lichide. Sint cel putin 30 de studii care arata valabilitatea acestora la un VC (VT) de 7 ml/kg si peste.
Dezavantajul tehnicilor este ca nu se pot aplica la pacientii cu valvulopatii, artimiii, sunt intracardiac, boli vasculare periferice, starile cu FE redusa. De asemenea, indicii nu sint utili in VM cu suport in presiune sau cea cu suport in volum si VC sub 8ml/Kg.

Modelul Guyton
Totusi, nu inima este cea care ditine in totalitate controlul CO. In schimb, toate tesuturile isi controleaza in permanenta fluxlul sanguin local printr-o serie de factori combinati: semnale legate de nevoile tisulare (in oxigen si alti nutirenti, acumularea de CO2 si alti produsi de metabolism) si activitatea simpatica. De aceea, CO este controlat de o suma a fluxurilor tisulare si o suma a tuturor fluxurilor locale prin sectoare tisulare individuale la nivel de circulatie periferica prin intermediul intoarcerii venoase.
In conditii de echilibru CO si intoarcerea venoasa sint echivalente. Fiecare parametru care determina intoarcerea venoasa va determina CO.
Dupa modelul Guyton fluxul prin vase este determinat de dou factori: diferenta de presiunse (gradientul de presiune) inregistrata de-a lungul vaselor si rezistenta vasculara ceea ce se desrie matematic prin legea lui Ohm

F = delta P /R

De aici se deduce ca intoarcerea venoasa este deteminata de trei parametri

– mean systemic filling presure (Pms)
Este presiunea din tot arborele vascular cind inima este oprita si nu exista curgere
– presiunea din atriul drept (RAP)
– rezistenta la intoarcerea venoasa (RVR)

dupa formula

VR = (Pms – RAP) / RVR

VR = intoarcerea venoasa
Detalii suplimentare
In conditii statice de umplere a unui sistem de tuburi elastice se vorbeste de doua volume

– Vo = volumul nestresat (unstressed volume) care este volumul lichidian necesar pentru umplerea sistemului fara ca in sistem sa apara o crestere de presiune
– Ve = volumul stresat (stressed volume) volumul care duce la cresterea presiunii in sistem, distensia elsatica a pretelui care, la rindul sau, depinde de caracteristicile peretelui recte, complianta C a acestuia.

NB. Daca cineva este nemultimit de traducere, accept orice sugestie.

P = Ve/C

De aici se deduce ca PMS (presiunea sitemica medie sau presiunea medie a sistemului) depinde in totalitate de doua variabile
– Ve, volumul stresat a circulatiei
– C, complianta sistemului
si nu de functia cardiaca per se.
De aici de deduce, mai departe, ca, daca reusim sa evaluam aceste variabile putem avea o evaluare cantitativa a statusului volemic independeta de funtia cardiaca.
Guyton a realizat o curba a intoarcerii venoase in conditii experimentale pe ciine unde a inlocuit codul cu o pompa si a variat: pe de-o parte presiunea atriala dreapta (RAP) si pe de alta parte presiunea medie de umplere circulatorie.
Primul deziderat l-a realizat prin modificarea conditiilor de lucru ale pompei iar al doilea prin variatria volumului sanguin total. Toul s-a realizat in conditii izovolumetrice in care cu cit creste RAP cu atit scade intoarcera venoasa.


Ambele grafice de mai sus pun in evidenta respectivele modificari. Imi pare rau ca nu am gasit ilustratii mai bune.
Mai esista o curba realizata tot experimental pe ciini care arata ca intoarcerea venoasa si CO sint aproximativ proportionale cu gradientul de presiune a fluxului venos (Pms-RAP).

PMS The mean systemic filling pressure
PMS se masoara greu la pacientul cu circulatia intacta (care este un eufemism pentru viu). S-au gasit unii care au facut deteminari umane la indivizi pe care i-au bagat in fibrilatie si apoi i-au defibrilat (echivalent cu unele dintre experientele canine ale lui Guyton) si au masurat mean systemic filling pressure (Pms) pentru 12-13 secunde.
Studii complexe animale si umane pe subienti cu VM au confirmat existenta unei relatii liniare intre intoarcerea venoas, PVC si ecuatia derivata a Pms din cea obtinuta in modelele animale cu circulatie intacta. Studiile efectuate de Maas si colegii pe ventialti mecanic (contolata in volum si in RS) dupa chirurgie cardiaca au aratat exsitenta unei relatii liniare intre PVC si CO si ca Pms poate fi masurata in ICU pe pacienti cu circulatie intacta.
Parkin si Wright a desris o metoda de evaluare a unui analog de Pms (Pmsa) folosind MBP, RAP, CO si date antropometrice.
Pmsa = 0,96 x RAP + 0,04 MAP + cCO
unde

c este o onsatnta derivata din datele antropometrice (H, G, virsta).

Validitatea clinica a algoritmului a fost testata pe pacienti cu IRA si CVVH. Lichidele de inlocuire au acut ca scop mentinerea unei anumite Pmsa.

Eficienta performantelor miocardice
Parkin si Leaning au propus un model de rezervoare pentru a explica circulatia. In principiu este vorba de patru rezervoare

– 1. un rezervor mare cu presiunea Pd (analg de Pms)
– 2. un canal de evacure cu rezistenta R (analog de RVR adica rezistenta la intoarcerea venaosa) si fluxul F (intoarcerea venaosa) la baza peretelui rezervorului mare
– 3. o camera mica cu presiune Pc (analog de RAP) care este mai mica decit Pd
– 4. in interiorul camerei mici o persoana (performanta cardiaca) care arunca galeti cu lichid inapoi in rezervorul mare

F = (Pd-Pc)/R

Daca persoana nu mai umple galetile Pc se apropie de Pd iar eficienta activiattii sale tinde care 0.
In aceasta situatie ecuatia de mai sus devine

E = (Pd – Pc)/Pd = 1 – Pc/Pd (unde E este eficienta)
Eh = (Pmsa – RAP)/Pmsa – RAP/Pmsa (unde Eh este eficienta cardiaca).

Daca se opreste inima RAP se apropie de Pmsa iar Eh se apropie de zero. Din aceasta ecuatie se deduce rolul RAP de indicator al realtiei dintre satusul volemic si fucntia cardiaca. Aceasta ecuatie explica de ce RAP este un prost indicator numai al presarcinii sau al statusului volemic.

Aparatul teoretic mentionat mai sus a fost folosit intr-un studiu multicentric care a adunat 112 pacienti supsui chirurgiei cardiace iar rezultatele sint incurajatoare.
Iata, mai jos, numele studiului ai autorii.

Computer based haemodynamic guidance system is effective and safe in management of postoperative cardiac surgery patients
AUTHOR(S)
PELLEGRINO, V. A.; MUDALIAR, Y.; GOPALAKRISHNAN, M.; HORTON, M. D.; KILLICK, C. J.; PARKIN, W. G.; PLAYFORD, H. R.; RAPER, R. F.
PUB. DATE
March 2011
Anesthesia and Intensiva Care
http://www.aaic.net.au/Document/?D=20100266

Leave a Response »